Cand prietenul lui Lupul-Sur va veni la B. iti trimit eu Cardamine lyrata.

A trecut aproape o luna de la precedenta postare. In toata aceasta perioada nu am mai vazut niciodata scalarita dand semne de boala. La doua zile dupa ce o vazusem facand piruete am vazut ca a depus icre dar n-a manifestat nici un interes in a le pazi. (Masculul, care chipurile le pazea, le-a mancat, la concurenta cu neonii, cam in trei ore.) De atunci n-au mai depus, lucru surprinzator deoarece, dupa cate stiu, scalarii cand incep sa depuna o fac de mai multe ori, la diferente de 8-14 zilei.
Pe de alta parte femela, care ramansese cu cresterea mult in urma masculilor, a recuperat foarte mult in aceasta perioada. Este foarte vioaie si deseori am vazut-o "certanduse" cu masculii. Este prima la mancare si vizibil interesata de tot ce misca in acvariu sau pe langa el.
Cu toate acestea, cunoscand evolutia cronica a bolii provocate de Myxobolus cerebralis tin in continuare acvariul sub o atenta observare.

A intalnit cineva aceasta boala la scalarii ? Din ce am citit pana acum Myxobolus cerebralis afecteaza salmonidele. N-am gasit nici o referinta ca ar ataca si alte specii de pesti. Pe de alta parte am gasit referiri la "whirling disease" la discus dar fara ca aceasta sa fie identificata ca fiind produsa de Myxobolus cerebralis. Sa fie alta etiologie a bolii la discus ?

Ar mai fi o posibilitate; scalarii sa fie in genere rezistenti la aceasta boala (fapt ce ar explica lipsa referirilor la ea in cazul scalarilor) si doar conditia fizica precara a scalaritei sa fi permis dezvoltarea bolii si, pe masura ce scalarita isi refacea conditia fizica, ii crestea si rezistenta.

Intrucat am citit undeva ca UV reduce foarte mult extinderea Myxobolus cerebralis la alti pesti intentionez ca in viitorul foarte apropiat sa pornesc si instalatia de tratare cu UV a apei.

Simptome:
O scalarita de cca un an, pe care o am din octombrie, are simptomele:
- rasucire timp de cca 15-25 secunde in jurul unei axe imaginare dupa care revine la inot normal;
- cateva pete usor rosietice, cu diametrul de cca 3 mm, in partea superioara a corpului;
In rest nu are celelate simptome descrise in articolul de pe acest site: nu are coada sau alte zone ale corpului inegrite (ar fi fost vizibil pentru ca este scalarita este din varietatea albinotica dar probabil ca la aceasta varietate lipseste pigmantul pentru inegrire); nu are deformari vizibile ale coloanei sau cartilagiilor.

Antecedente si comportamentul general:
Odata cu scalarita am primit si doi masculi. Scalarita era mai mica decat ei desi (dupa toate probabilitatile) erau frati. Destul de repede mi-am dat seama ca ea are mari probleme cu vederea: incerca sa prinda mancarea cand era cu gura la 3-5 mm de mancare. Practic, pana acum o luna habar n-am cum traia pentru ca n-am vazut-o mancand altfel decat plimbandu-se cu gura la suprafata apei si culegand cine-stie-ce. Din acest motiv a ramas mult mai mica decat masculii. De cca o luna a inceput sa manance normal, ba mai mult este prima care vine la mancare; ca efect a recuperat mult in crestere. Este vizibil ca face curte masculilor dar cateodata este si agresiva fata de ei. Spre deosebire de masculi nu are un teritoriu favorit si le incalca teritorilul ambilor fiind aproape ignorata.
Am banuit ca a suferit un tratament cu verde de malachit (care i-a afectat vederea) dar persoana de la care am pestii a negat acest lucru. Inainte de-a ajunge la mine scalarii au fost tratati cu metronidazol pentru haxamita.

Conditii in acvariu:
Acvariu de cca 700 l brut, cu doua filtre externe (1200 + 500 l/h); schimb de apa zilnic cca 10% cu apa filtrata (filtru de 5 µm si filtru de carbune activ) ; Kh=4-5; Gh=13; Ph=6,8-7; Nitriti=0; 27ºC. Acvariu bine plantat.
Colocatari problema: aymonieri juvenili dar sacaitori.
Nu hranesc pestii cu tubi si nici cu alta hrana vie. Hrana este relativ variata (mai multe feluri de fulgi, artemia congelata, tubi linofilizati, tubi si artemia din Tetra Delica, spirulina, astaxanthin, etc.)

Intrebare:
Poate fi altceva decat mixosomioza (in engleza 'whirling disease')?

Tuburile de 115 cm sunt T5. Tuburile cu diametrul de 16 mm sunt T5.
Hagen produce tuburi de lungimi si puteri non-standard. In Cora Pantelimon am vazut ceva tuburi Hagen de 40w / 104 cm.
Pentru conformitate Liste des Tubes Fluorescents.

Sticla, daca nu are defecte de fabricatie, poate fi folosita si de stranepoti.

1. Cunosc intentia facilitarii acestui abonament inca de vreo 2-3 luni si inca de atunci am imbratisat-o si incurajat-o.
2. Am fost printre primii care au raspuns 'DA' la chestionar si mi se parea atat de firesc acest raspuns incat nici n-am considerat ca este nevoie de motivari si argumentari.
3. Categoric internetul ofera o mult mai larga gama de informatii decat o revista, oricat ar fi ea de voluminioasa. Ceea ce primeaza insa la o revista de tinuta (cum este Tropical Fish Hobbyst) este calitatea informatiei si certitudinea corectitudinii ei.
4. Poate sunt eu mai demodat dar nu pot renunta la ideea ca nu poti sa-ti faci o cultura sanatoasa (fie ea si tehnica) bazandu-te doar pe ceea ce gasesti pe internet si cu atat mai mult pe forumuri. Bazele stau tot in carti si consolidarea o ofera, prin informatii la zi, revistele. Internetul vine doar sa ajusteze detaliile.
5. Incontestabil, pentru multi, date fiind conditiile economico-sociale, pretul poate depasi disponibilitatile financiare; nu se pot face comentarii asupra aspectulu; de mai multe ori s-a accentuat pe acest forum ca acvaristica este un hobby relativ scump. Pe de alta parte este la fel de incontestabil faptul ca suma preconizata este departe de-a imbogati pe cineva chiar daca se va merge pe abonamente pe trei ani (cu discounturile respective) si chiar cu eventuale (desi improbabile) discounturi de cantitate.
6. Unicul raspuns "NU, pentru ca oricum sunt la zi cu toate noutatile din domeniu!" este, in aprecierea mea, dat in bascalie si nu merita comentarii. Ce merita comentarii este includerea in lista a posibilitatii darii acestui raspuns si pe asta ... o dezaprob; este pur si simplu o invitatie la bascalie.

Lipsa de lumina suficienta este principalul motiv pentru care 'o ia-n sus'.
Replantata, in acvariu cu lumina suficienta (si celelalte conditii) va forma covor. (In poturile din comert tot asa este.)

Dupa cate stiu si cu bateria merge doar daca pui electrozi (placute) de Cu.
Cu mai multi ani in urma, cand luam pureci din baltile Gradinii Botanice, am avut si eu hydre. Am scapat de ele cu macropodus dar numai dupa ce l-am tinut trei zile in alt vas, fara mancare. Cand are altceva de mancat si este satul nici el nu mananca hydre. (Cred ca asta explica esecul unora.) Flamand fiind, intr-o ora m-a scapat de hydre.
Daca ar fi numai melcii de pe plante inca n-ar fi o catastrofa pentru ca se pot culege de pe fundul acvariului inainte de-a se altera, si vor aparea altii. Dar ce te faci daca sunt multi melci de substrat ?
Chiar daca pe celelalte plante nu le distruge Cu, asa cum face cu Vallisneria, el are efecte asupra cresterii lor, punand-o in standbay.

Despre Ph si schimburi de apa.
1. Schimbarea apei la picatura se potriveste de minune cu controlerul de CO2. (Nici nu-mi dau seama ce argumente, altele decat de ordin financiar, ar fi putut aduce cineva impotriva acestei asocieri.). Aici nu se mai pune problema unor modificari bruste de Ph sau de oricare alt parametru al apei. Desigur, asigurand prin filtrare ca in acvariu nu vor ajunge toate mizeriile cu care suntem obisnuiti sa ne trezim in chiuveta dupa fiecare oprire oprire a apei si interventie asupra tevilor.
2. Este necesara cateodata (de ex. dupa tratamente) schimbarea masiva de apa; dupa cate-o sifonare insistenta se poate ajunge iarasi la schimbarea a 30% din apa. In aceste conditii rezolvarea este prin adaugarea treptata, nu brusca, a apei proaspete; tocmai aceasta solutie o aveam in vedere atunci cand am facut telegrafica atentionare.
3. Mi se pare fortata analogia legata de 'apa statuta'. Este drept ca vine peste pesti si plante mereu alta apa dar ea este, de obicei, la aceiasi parametrii cu cea impinsa la vale (sau cel putin nu se schimba brusc parameterii ei). Si-n natura, atunci cand dintr-un motiv sau altul se schimba brusc parametrii, sau ies mult in afara celor obisnuiti au de suferit vietuitoarele. Sunt cunoscute cazurile asfixierii pestilor in lacuri cand vara se dezvolta prea mult algele (pentru a da numai cel mai cunoscut exemplu.) Esenta invocarii analogiei insa subzista fortarii ei.
4. Schimbarea a 50% din apa este benefica (din varii motive), cu conditia sa fie facuta 'cu cap' (la picatura sau cu reumplerea treptat si cu precutiile necesare pentru a nu produce variatii bruste si mari), asa cum nu ma indoiesc ca o face Sandu, dovada fiind rezultatele.
5. Lipsa gaurii de prea-plin a fost suplinita de unii prin punerea unui vas dotat cu o astfel de gaura, la acelasi nivel cu acvariul si folosirea principiului vaselor comunicante, ori, de obicei, asta nu-i o solutie prea estetica. OFB este extensia, mai elaborata, a a acestei metode. Poate nu-i prea tarziu sa faci o astfel de gaura. In fond deslipirea acvariului, gaurirea sticlei si lipirea la loc se poate face destul de simplu. Altiii au dat astfel de gauri si fara desfacerea acvariului.
6. Atata timp cat alimentarea cu apa este facuta printr-o electrovalva normal inchisa, oprirea curentului va opri atat alimentarea cu apa cat si pompa de evacuare, incat nu mai subzista pericolul inundarii despre care s-a vorbit mai sus. Desigur, ramane in discutie fiabilitatea; datorita pericolului ca electrovalva sa se blocheze tocmai atunci cand este mai mare nevoie de ea (si Murphy ne asigura ca asa va fi) nu poate fi ocolita solutionarea problemei preaplinului, daca se vrea schimb de apa la picatura.
7. @Vlad_Cluj. Nu prea ai aceasi problema cu Anubias. Datorita duritatii mici (Kh=2) la el se recomanda, pentru binele plantelor, sa mentina Ph=6,5. In cazul tau, Kh=5, se recomanda, din aceleasi considerente, sa ai Ph intre 6,7 si 7. Calculand, pentru Ph=6,9 in acvariu, Ph=8 la robinet si schimb de 30% apa ajungi la Ph=7,55; diferenta de 0,65 la Ph este suportata din cate stiu eu de toate speciile de plante si pesti fara probleme. Chiar si la schimbul a 50% din apa si nu-i foarte acuta problema fiind o diferenta de 0,83, totusi, as recomanda prudenta. Daca nu faci injectie de CO2 chiar nu se mai pune problema.

Despre lumina.
0. La mine, parafrazand pe Toma Caragiu (ca tot suntem in perioada in care se rezolva problema brazilor), problema luminii ... n-a fost o problema. La asa oferta diversificata de tuburi T5 pe piata romaneasca am rezolvat-o luand ... ce-am gasit: tuburi JBL si Philips 865. Bune, rele astea sunt si cu astea (deocamdata) 'difilez'. Asta nu inseamna ca n-am incercat sa ma documentez in domeniu si sa ma pregatesc pentru vremuri (care se anunta) mai bune. Cu toate acestea, sunt aproape in ceata.
1. Eu n-as mai fi sigur ca este bine sa se recomande un tub sau altul pornind de la temperatura de culoare. In fond aceasta este o marime sintetica si se poate ajunge la aceasi temperatura de culoare pornind de la diverse spectre, unele putand avea valori nesemnificative tocmai in plajele de frecvente care afecteaza cresterea plantelor.
2. Tocmai de aceea, cam toate tuburile dedicate cresterii plantelor, chiar daca au valori mari in spectrele rosu si albastru, au valori atat de diferite ale temperaturii de culoare. Ceea ce face diferenta este modul in care sunt gestionate celelate frecvente ale spectrului, neimportante (sau oricum mai putin importante) pentru plante. Asa se face ca Hagen Flora-Glo are 2800 K iar Osram Fluora are 8500 K (pentru a lua doar din zona extremelor). In sustinerea de catre diverse firme a optimului unei temperaturi de culoare sau alta suspectez si 'gaselnite' de marketing.
3. Desigur altfel stau lucrurile daca se vorbeste despre ce este in natura, unde 'selectia' frecventelor din compozitia luminii solare se face doar prin absortia lor diferita de catre aer (cu particulele din el), respectiv apa. Este insa mai putin importanta absortia acelor frecvente care nu sunt folosite de catre plante. Ori, daca bine-mi aduc aminte argumentul ADA este tocmai ca: 'asa-i in natura'.
4. Tuburile considerate (sau cel putin vandute) ca 'full light' nu au temperatura de culoare 8000 K ci intre 5000 si 6500 K. Probabil, insa, ca se are in vedere zona meridionala si nu cea tropicala.
5. Pentru necesitatile plantelor, studiile au in vedere alti parametrii decat temperatura de culoare: PAR (Photosynthetic Active Radiation) si PUR (Photosynthetic Usable Radiation) sau chiar pe componentele esentiale PUR Blue (pentru domeniul spectral 400-500 nm) si PUR Red (pentru domeniul spectral 600-700 nm). In acest sens este si studiul (mereu referit) facut de Ivo Busko. Producatorii de tuburi nu prea vorbesc despre asa ceva, si nu ma refer numai la Hagen care se vede cum sta in articolul indicat.
6. De altfel si CRI, care ar justifica interesul pentru celelalte frecvente din spectrul luminii decat cele direct folosite de plante, nu este prea edificator in cazul combinarii de mai multe tuburi. Este posibil ca lumina produsa de 2 tuburi, fiecare cu CRI prost, odata combinata sa duca la un CRI mult mai bun decat al fiecaruia luat in parte (si acesta este, de obicei, cazul combinarii tuburilor reci cu tuburi calde).
7. Dupa toate aceste considerente, care mai mult incetoseaza imaginea decat s-o lamureasca, nu mi-a ramas decat mimetismul: o-i face ce fac si altii, mai priceputi decat mine. Teoria ca teoria dar ... piata ne omoara.

Doua acvarii / doua instalatii de CO2, total independente.
Din cand in cand se mai aude dar nu este deranjant.

Deseori lucrez toata noapte. Cand porneste instalatia de CO2 se aude un clic in controler asa ca nu-i nevoie sa stau cu ochii pe el. In mai multe nopti a fost acelasi scenariu.

Ar fi multe de spus dar ma abtin acum la cateva observatii telegrafice:
1. Atentie la Ph. Un schimb de apa de 30%, cand la robinet Ph=8 iar in acvariu Ph=6,5 duce la Ph=7,5. (Ph este pe scara exponentiala.)
2. Sunriser merge doar cu drosere dimmable. Nu merge cu droserele electronice cu care sunt dotate de obicei lampile T5.
3. Pregateste-te pentru eventualitatea in care, datorita caldurii duisipate de T5, va trebui sa pui ventilatoare.
4. Despre filtru wet & dry am scris in scris mai in detaliu la locul corespunzator.

Avantajele filtrelor wet & dry in ceea ce priveste filtrarea biologica sunt incontestabile. In acest sens si pe forum s-a mai discutat acest lucru; cu toate ca discutia a pornit de la hardware acvariu de recif s-a ajuns la utilitatea generala a wet & dry (a se vedea posturile lui Sandu care este cunoscut ca aproape de fanatism in ceea ce priveste conditile oferite plantelor).
Pe de alta parte este tot atat de incontestabil ca filtrele wet & dry scot mai mult CO2 din apa decat filtrele canistra fara wet & dry. In lipsa unei injectii de CO2 filtrele wet & dry ar fi total contraindicate asa cum arata si citatul dat de ozi (si care pare usor modificat fata de originalul lui Takashi Amano). Dar, atata timp cat functioneaza Sera Profi 3 (si asta da o buna dizolvare a CO2 in apa) nu este nici un motiv pentru a renunta la wet & dry decat cel mult de ordin financiar.
In conditiile in care vrei doar cativa pesti mici in acvariu (de ex. cateva caracide mici) utilitatea lui wet & dry este nula dar daca vrei si pesti mai multi sau care au necesitati sporite in ceea ce priveste filtrarea biologica (de ex. discus, ramirezi) filtrele wet & dry n-au egal; pierderile de CO2 sunt usor acoperibile de catre instalatia care o ai.

Pe undeva ne potrivim in ce am si ce ai sau vrei sa ai asa ca voi detalia cazul meu si concluziile personale.

Am (printre alte acvarii):
- Un acvariu de cca 500 l net. Filtre: un Tetratec 1200 si un Eheim 2227 (Wet & Dry). CO2 dat de JBL Proflora CO2 - Set Profi 3. (Neoane: T5 6*80 w + T8 2*20.) Ph: 7,5 la robinet, 6,9 in acvariu, experimental am coborat pana la 6,3 fara probleme dar din motive de melci am revenit la 6,9. Ar mai fi o mica 'smecherie' la mine: apa in Eheim intra din spatele unui background 3D in timp ce in Tetratec intra din fata backgroundului. Pesti sunt vreo 75 din care vreo 50 neoni si neoni rosii si multi utilitari(cory, ancistrus, SAE, aymonierii - majoritatea juvenili).
- Un acvariu de cca 250 l net. Filtru Tetratec 1200. CO2 dat de JBL Proflora CO2 - Set Profi 3. (Neoane: T5 4*54 w.). Pesti sunt vreo 30 de zebre plus utilitari.
In aceste conditii plantele merg foarte bine in ambele acvarii. (De ex. la Glossotigma elatinoides am taiat toate firele care le plantasem initial deoarece faceau umbra noilor plante , care s-au intins pe substrat, frunzele noi au intrat cca 10 cm printre firele de Rotala wallichii. Saptamanal donez Micranthemum micranthemoides si umbrosum, Rotala wallichii etc.)

Parte interesanta apare insa din compararea Ph-lui din cele doua acvarii. In acvariul fara wet & dry, pe timpul noptii, sub influenta respiratiei plantelor si pestilor Ph ajunge de la 7,1 la 6,7. Evident niciodata controlerul nu comanda injectia de CO2 in timpul noptii. Cochiliile melcilor sunt atacate.
In acvariul cu wet & dry Ph se pastreaza constant in timpul noptii. Controlerul porneste o data, de doua ori, injectia de CO2.
Apreciez ca mentinerea constanta a Ph-lui in cazul acvariului cu wet & dry se datoreaza acestui filtru. Concluzia, dupa parerea mea, se impune.

Acvariul fiind in mobilier, cu alt acvariu desupra lui, n-as mai fi avut acces in acvariu daca as fi montat tuburile imediat deasupra apei. Acvariul fiind plantat si relativ marisor necesita interventii zilnice care ar fi fost impiedicate de tuburi daca ar fi fost aproape de apa. Un sistem mobil de ridicare / coborare a tuburilor a intrat in plan dar am renuntat la idee dupa ce m-am documentat asupra caldurii degajate de tuburi. Distanta de 30 cm permite si o buna ventilatie astfel ca influenta temperaturii tuburilor sa nu afecteze prea mult.
Pierderile de lumina datorate distantei de 30 cm nu sunt, zic eu, semnificative. Pentru a minimiza dispersia luminii spre zone dinafara acvariului folosesc reflectoare.

Categoric la T5 sunt probleme mult mai mari cu caldura degajata. Odata cu instalarea lor in capac este obligatorie instalarea ventilatoarelor.
Daca la T8 incalzirea este data de droserele electromagnetice, si poate fi evitata prin scoaterea in afara capacului a acestora, in schimb la T5 ea este data chiar de tuburi, care functioneaza la peste 30 C asa cum reiese cu claritate si din postul lui lazarginel.
Exemplu experimentat: Acvariu de 700 l brut, in mobila, cu partea din fata deschisa inclusiv deasupra acvariului, cu T5 6*80w la 30 cm deasupra apei;temperatura ambientala = 25 C; temperatura inainte de pornire lumina = 26 C; temperatura dupa 6 ore de iluminare fara ventilatie = 29,4 C. Experiment oprit din motive lesne de inteles.

Pe acest forum s-a mai dat si laudat linkul spre Liste des Tubes Fluorescents.
Intr-adevar, pentru acvaristica, ies din discutie T5 HE.
Folosesc T5 de scurt timp (de cca 2 luni doua tuburi si de cca 3 saptamani inca 8), cu tuburi JBL (Ultra Natur & Ultra Tropic) si Philips (865). Prima impresie este ca dau foarte multa caldura comparativ cu T8 incat ventilatoarele le apreciez ca stict necesare. In rest exista avantaje din care cele mai importante sunt: putere (respectiv fluxului luminos) mai mare la (aproximativ) aceasi lungime a tuburilor; un mai bun randament (lumens/watt). O consecinta a avantajelor este numarul mai mic de tuburi necesare pt a avea acelasi flux luminos asupra acvariului.

@chitron
O fi alungat graba minumul de simt al umorului necesar citirii postului.
Daca l-as traduce pentru cei fara simtul umorului as isca alte comentarii la fel de 'rautacioase fara rost'. Punct.

Nu-i bine ! Daca nu-i nucus, bradisor si pistia nu-i bine !

Si iar nu-i bine ! Prea multe si prea frumoase ! Erau ele 'amenintarile' cu avalansa de plante dar nici chiar asa ! Cum sa ma hotarasc ca-n acvarii nu-ncap toate ?

Multumiri multe !

Nu-i greseala la pretul lui Echinodorus horemanii 'Red' ?

In tabel nu este cumva incarcarea minima pe care trebuie s-o suporte (pentru destinatia data) ?
Sau incarcarea uzuala ?
Este vorba de incarcarea pe intreaga suprafata a podelii (ex. la 20 mp o incarcare de 30000 N) sau de incarcarea distribuita punctual ?
S-ar putea pune explicatia de pe pagina precedenta ?
Mi se pare mult prea mica valoarea. Ar insemna ca aproape nimeni n-ar putea tine acvarii in casa.