dan.pavelescu wrote:Nu are nici o importanta. Ph-controller-ul are o priza pe iesire in care se poate baga orice tip de electrovalva, indiferent ca merge direct la 220v sau la 12v.

Ai si nu ai dreptate. Pana nu vad specificatiile controlerului si a electrovalvelor nu m-as hazarda sa fac nici o conexie. Pe electrovalva de la regulator vad ca scrie 12V. S-ar putea sa aibe un adaptor 220V/12V care se poate cupla in priza de la controller. Eu imi imaginez pruza de la output-ul controlerulu Milwaukee, care joaca rolul unui untrerupator automat.

Ce tensiuni de alimentare au cele 2 electrovalve? Daca sunt diferite poti folosi un releu intermediar si electrovalva de la regulator sau o folosesti pe cea de la controlerul de pH si modifici fitingurile. Mai multe detalii ar fi de folos.

Te rog ignora ce am scris inainte, nu observasem ca ai o electrovalva si in prima poza. Daca acea electrovalva este buna, nu vadnici un motiv sa o inlocuiesti, diar bag-o in priza de la controlerul de pH.

De obicei electrovalva se pune imediat dupa regulator si apoi se pune ansamblul needle valve + bubble counter.
Se pot demonta adaptoarele de furtun de pe electrovalva? Daca da , ce filet au, 1/4" NPT sau 1/8" NPT?
Vei avea nevoie de ceva fitingaraie, adaptoare si banda de teflon, dar se poate face ceva.

La inceput am avut cam 6 ore, dupa vreo 3 luni am crescut la 8 ore. Acvariul este de 40 l si s-a vrut o "sera" pentru un alt acvariu mai mare. Plantele au provenit dintr-un acvariy plantat in care am din belsug melci ramshorn. Au fost curatate i prealabil de melci, nu cred ca am reusit si cu ouale.
Nu am adaugat fertilizanti macro, doar ceva micro si aditie de saruri ptr a mari GH si kH(_apa de la robinet este foarte moale). Nu am folosit CO2, doar aditie saptamanala de carbon lichid(Excel). Curentul in apa as zicemediu.Nu am vazut aparitie de alge(aici poate sunt subiectiv, ca sa nu zic ca de la o vreme nu mai am vederea agera) si nici aparitia demelci noi.
Experimentul a durat din pacate vreo 4-5 luni, caci datorita unui termostat defect am facut supa din plante.

Din ce am citit eu pe alte forumuri dedicate acvariilor plantate:
- unele plante pot utiliza carbonatii ca sursa de carbon(in loc de bioxid de carbon).
- bacteriile benefice pentru a se dezvolta au nevoie si de o sursa de carbon, carbonati in particular.
Cred ca asta ar explica de ce iti scade KH intre schimburile de apa.
O alta observatie ar fi despre solul Amazonia2. Amano s-a bazat pe faptul ca unele plante prefera NH4 in locul NO3. Conform documentatiei ADA despre Amazonia, acest sol pe langa ca ajuta la ciclarea acvariului ajuta si la dezvoltarea armonioasa a plantelor in aceasta perioada. Desigur exista pericolul dezvoltarii algelor. Eu am experimentat si am redus drastic fotoperioada.

Dintr-un motiv sau altul ma gandeam la tipul de butelii pe care le am eu. In cazul buteliilor mai mari (10 l) este foarte probabil ca scurgerilesafie pe partea de presiune inalta a reductorului.

Daca timpul de golire ar fi mai scurt(sub doua zile) as suspecta o scurgere pe portiunea de presiune inalta a reductorului de presiune(cea mai probabila ar fi lipsa/montarea incorecta a garniturii la conexiunea butelie-reductor sau scapari la manometre. Cum butelia iti tine cam 10 zile inclin sa cred ca fie ai scapari pe partea de joasa presiune fie pur si simplu acvariul tau cere mai mult CO2. Ar fi bine dacaam cunoaste mai multe despre sistemul tau pentru a putea da ceva sugestii.

Pot sa spun ca eu nu am incredere in experimentele pe care le face @Eversad.
A inceput testarile cu stangul. Eu unul nu as folosi nici o bere de tip lager atunci cand am de facut o treaba serioasa.Berea sub 6% nu stimuleaza mai deloc creativitatea, mai mult vezica. Eu sper sa revizuiasca procedurile de testare pentru a avea mai multa credibilitate.
Pentru referinta i-as recomanda sa studieze cu seriozitate documentatia despre "Balmer peak". Este ceea ce face diferenta dintre un profesionist si un amator.

Deoarece am apa foarte moale la robinet, folosesc bicarbonat de sodiu pentru cresterea alcalinitatii. O fac la schimburile saptamanale de apa si dozez ptr cantitatea de apa schimbata. Folosesc urmatorul calculator:
https://rotalabutterfly.com/nutrient-calculator.php
Ca unitate de dozaj folosesc subdiviziuni ale linguritei(am etaloane de la 1/64 la 1/4 de lingurita.
Cat despre pH , pot spune ca nu-i acord prea mare importanta, rareori il masor.
In acvariul cu creveti neocaridina pe langa bicarbonat adaug saruri de Ca, Mg si K.Ca alternativa la adaosul de bicarbonat si Ca adaug coral sfaramat, dar prin aceata metoda nu controlez atat de precis cresterea kH si GH.

@ bayek
Ceea ce ai vazut in fotografii este un proiect de " conservare" nu de facut conserve. Nu este nimic comercial in acel proiect, pestii nu sunt crescuti pentru a fi vanduti, ci pentru a reduce impactul pe care activitatile umane le au asupra unor anumite ecosisteme.
Pentru mine cea mai eficienta metoda de "filtrare" in cazul in care este vorba de pui este schimbul de apa. Daca este facuta in mod rational pe langa faptul ca te scapa de elementele nedorite(NH3, NO2, NO3 si nu numai) iti asigura si o stabilitate sporita a compozitiei chimice a apei. Acea crescatorie este o dovada clara a ceea ce sustin: au o rata de supravietuire de peste 90%. Adica din 100 de icre, peste 6 luni 90 de pesti ajung sa fie eliberati in "wild". Destul de impresionant dupa parerea mea. Anul asta au avut doar 2 milioane de icre, dar cred ca in 2015 au avut in jur de 20 milioane de icre. Eu zic ca noi ca acvaristi amatori avem ce invata de acolo. Desigur, metoda schimburilor de apa frecvente(sau schimb de apa la picatura) nu face sens in cazul unui "show tank", dar daca ambitiile noastre de acvaristi vizeaza alte orizonturi am putea privi aceste lucruri dintr-o alta perspectiva. Nu trebuie decat sa fim receptivi si sa adaptam la scara mai mica si in masura resurselor noastre ceea ce se foloseste cu succes in industrie.

paradoxx wrote:Este un proiect romanesc ? M.as mira, avand in vedere ca singurele proiecte de repopularizare a raurilor/lacurilor din Romania sunt la stadiu asemanator taierii panglicii pt 5km de autostrada, si mai precis: 100 de crapi de 1.5kg aruncati in Delta, gata repopularizarea

Chiar nu conteaza daca este un proiect romanesc sau nu. Ideea era ca se pot obtine rezultate bune si fara a urma metodele traditionale de filtrare.

Gata cu off-topicul asta pe care l-am initiat. Ideea era ca se poate ajunge la rezultate bune si fara o filtrare biologica de top. Ideea nu este aplicabila numai in cadrul fermelor piscicole. Este de actualitate sipentru noi, mai ales in cazul bazinelor de puiet.
Eu fac schimburi de apa zilnice in bazinele de "crestere" si in felul asta asigur conditii stabile pentru pesti.
Consider ca si alte metode de filtrare neconventionala ar trebui luate in considerare in topicul asta.

A fost o intrebare capcana.
Practic filtrarea biologica este facuta de mama natura la scara larga. Nu exista filtrare biologica conventionala in cadrul "rescatoriei". Se foloseste apa captata de la un izvor care curge in continuu prin bazine. Temperatura apei este strict controlata.
Practic , stabilitate obtinuta prin schimburi dese si masive de apa. Cam asa procedeaza si crescatorii de discus din Asia.
Nu este o crescatorie conventionala de pesti, mai mult un proiect de conservare. Pestii sunt crescuti de la stadiu de icre pana la o anumita varsta dupa care vor fi eliberati. Probabil ca pestii pe care ii vedeti vor fi eliberati peste vreo luna doua.
In bazinul din fotografie sunt peste 100.000 de pesti.

Fadds wrote:Presupun ca se folosesc metode conventionale de filtrare folosite in industria piscicola.

Raspuns demn de un politician!
Nu-i gresit, dar tot in ceata te lasa!

Ce medii de filtrare credeti ca sunt folosite aici? Credeti ca sunt eficiente?


Cam cati pesti credeti ca sunt intr-un bazin?

Ai dreptate Dan, nu trebuie sa le stim pe toate. De aceea sunt persoane calificate intr-o anumita meserie.
Eu doar am vrut sa clarific afirmatia ca functionarea sigurantelor diferentiale nu este influentata de faptul ca un consumator are sau nu fir de impamantare.

flo77 wrote:

Bayek wrote:Lasa buretele pe sita, e mai bine asa. Sita il tine intins, altfel se strange in timp si se colmateaza repede. Teava poti sa o tai daca vrei, dar gandeste bine inainte, e un proces ireversibil. Nu stiu daca poti sa faci deal doar din nisip, nu cred ca va sta. E ca in constructii, iti trebuie fundatie. Astia care fac aquascaping folosesc pietre sau saculeti umpluti cu te miri ce si dupa aia toarna substrat peste. Altfel o ia la vale si n-ai facut nimic, se face o ciorba.

Eu nu am probleme cu colmatarea , folosesc 20-25 ppi. Adevarul este ca nici nu e foarte aproape de un substrat de nisip.

Un prefiltru mai fin, pe langa ca se colmateaza usor mai si adauga sarcina suplimentara motorului filtrului.

Bayek wrote:Lasa buretele pe sita, e mai bine asa. Sita il tine intins, altfel se strange in timp si se colmateaza repede. Teava poti sa o tai daca vrei, dar gandeste bine inainte, e un proces ireversibil. Nu stiu daca poti sa faci deal doar din nisip, nu cred ca va sta. E ca in constructii, iti trebuie fundatie. Astia care fac aquascaping folosesc pietre sau saculeti umpluti cu te miri ce si dupa aia toarna substrat peste. Altfel o ia la vale si n-ai facut nimic, se face o ciorba.

Eu nu am probleme cu colmatarea , folosesc 20-25 ppi. Adevarul este ca nici nu e foarte aproape de un substrat de nisip.

Depinde de ce vrei, siguranta mai mare sau o suprafata mai mare pentru intrare.