De cum se trece granita judetului MM se simte influenta porceasca. Eu cred ca Danutz e deja inregimentat si Porcu numa ne verifica prin Dan daca nu cumva incercam sa ne bagam noi peste imbarligata lui....da' ce FRUMOS i-ar sta unui bazin maricel, cu ciclide, in inima taramului porcesc !

, , , , , ,

In paraiasele din aceeasi insula, Borneo, inotau linistiti tetrazone (Barbus tetrazona) salbatice.

Pe mine nu m-ar mira deloc ca Opelul siliconului 881 pe piata americana sa se numeasca de fapt Vauxhall. Sau celebrul BMW X5 sa fie la americani chinezescul Shuanghuan CEO...la urma urmei este doar o formula chimica.

Problema care o ridicasem eu nu este legata de uzul Dow Corning 881 in acvaristica. Ma refeream la grosimea lipiturii.
Dragos, cand ai drum prin Cluj te invit sa vezi doua bazine, unul de 600 si celalalt de 450 litri, ambele lipite de "master of gluing" Porcu, grosimea lipiturilor fiind data de departatoarele folosite, adica fire scurte de guta de pescuit ptr pestisori de maxim o palma lungime. Cred ca impricinatu' ne poate spune cat de groasa e guta care obisnuieste s-o foloseasca cand lipeste acvarii, dar personal cred ca nu m-am inselat cand am spus 0.1-0.2 mm.
Un alt aspect foarte important, zic eu, este modul in care se face acea lipitura groasa de 3-4 mm. Nu e totuna sa asezi sticlele in pozitie si apoi sa umpli golul cu-n cordon de silicon suficient de gros incat sa umple intreg spatiul creat, sau, din contra, sa se intinda cordonul de silicon, chiar gros de 3-4-5-6 mm dupa care sticla verticala se aseaza pe fund, mentinand departatorul ptr distanta dorita. Umplerea spatiului nu cred ca asigura presiunea suficienta pentru o buna etanseizare, ca in cazul presarii siliconului de catre sticla verticala.
Am inteles insa care sunt motivele unor lipituri mai groase....sticla neslefuita in primul rand. Ceea ce nu am vazut prin China. Poze sau filme nu am facut acum ptr ca am fost de prea multe ori ca sa ma mai impresioneze intr-atat de tare incat sa car dupa mine bolovanul de DSLR greu de vreo 2 kg...

In ultimii 1-2 ani, de cand nu prea mi-am mai facuta simtita prezenta pe forumurile de acvaristica, din lipsa de timp, spatiu, apetit, am avut ocazia sa vad cu ochii mei, de 3 ori, mari orase din China. Vinerea trecuta m-am intors din Shanghai - Changchun, dar anterior am vizitat si Beijingul sau Lanzhou. Peste tot pe unde am umblat am avut un scop turistic unic, anume asa numitele "fish and flower market". Adica, hale uriase (un fel de mall-uri) care adapostesc magazine de acvaristica si de flori. Indiferent ce am vazut in materie de pesti, aparatura, layout-uri, hardscape-uri, peste tot am remarcat calitatea bazinelor.
Totdeauna sticla slefuita, lipsa oricarei intarituri indiferent de marimea bazinelor, supradimensionarea grosimii sticlei in raport cu volumul bazinului, si, poate cel mai elegant aspect, calitatea lipiturii. STRICT SILICON TRANSPARENT !!! Nu am vazut niciodata in China bazin lipit cu silicon negru!!! O GROSIME STRICT MICROSCOPICA A LIPITURII !!! In mod sigur, nu mai groasa de 0.1-0.2 mm. Practic cantul se vedea prin transparenta si grosimea siliconului folosit!!!
Am asistat la lipirea unui bazin de circa 400 l chiar sub ochii mei...pistol cu aer comprimat ptr scoaterea siliconului; silicon made in China; absolut nici o hartie auto-adeziva de protectie; o mana ultra-precisa a lipitorului; miscari absolut matematice, de brat de robot...dintr-o singura miscare a intins un fir de silicon perfect drept, cu aceeasi grosime; indepartarea imediata a excesului de silicon dupa aplicarea sticlei in lipitura; acvariu strans usor cu menghine de colt. O adevarata placere, o opera de arta. Nici macar bazinele de firma nu au calitatea celor vazute in magazinele chinezesti.
Comparativ....la noi....grosimi de ordinul mm...3, 4 mm grosime...1, 2 chiar 3 tuburi la bazine de 700-1000 l...asta in conditiile in care mana Porcului nu a consumat mai mult de 3/4 tub silicon Dow Corning 881 negru la bazin de 600 l. Nu ma pricep la elasticitatea lipiturii de 4 mm, sau plasticitatea acesteia. Dar, cu certitudine apreciez o lipitura cat mai subtire...cine si de ce a "scos" pe piata teoria lipiturilor milimetrice??? Care este rostul lor? Inteleg mana nesigura a lipitorului si-o scuz. Dar cand in mod voit se fac astfel de lipituri imi vine sa intreb: de ce? Conform carei logici? Ce fizica a solidelor indica necesitatea acestor lipituri groase? Sau care estetica sustine superioritatea lor? Sunt intrebari firesti. Pentru ca am vazut in acesti 1-2 ani nenumarate bazine mari, initial uratzite voluntar prin lipituri inestetice, iar ulterior "sculptate"-n grosimea lipiturii pentru asigurarea planeitatii fetei bazinului.
Dragi constructori de bazine !!! Faceti lipituri cat mai subtiri, estetice !!! Siliconul TZINE !!!
Numai bine !

Am inteles acuma cum sta treaba, dar continuu sa militez (partial, sa nu fiu enervant) pentru un sump bicompartimentat. Adica partea lunga, ingusta, conectata cu un singur cub la unul din cele doua capete. Iar cubul opus musai ceva individualizat, anaerob. Nu vei regreta! Dragos stie ce spun!
In ultimile 8 luni am devenit, treptat, adeptul si sustinatorul fervent al filtrarii anaerobe care "inchide" ciclul N prin degradarea NO3 in gaze eliberate in atmosfera. Corelata cu schimbul la picatura (daca exista) automatizeaza complet si autonomizeaza total un acvariu. In bazinul la care am pornit in martie filtru anaerob nu am mai intreprins absolut nici o miscare. Pestii sunt perfect sanatosi, apa limpede...adevarat, nu am mai masurat NO3, dar chaiticele mele, inainte, cand NO3 depasea 30-40 incepeau sa aibe cozi si aripioare franjurate. Acum, de peste 6 luni sunt perfecte!

Daca-mi permiteti si mie o interventie....am citit in amanuntime acest topic. Mi se pare ca ne scarpinam la stanga cu dreapta . In situatia ta eu vad ca o complicatie absolut inutila interconectarea celor 3 fragmente de sumpuri. Problema se poate rezolva mult mai util, intr-un alt mod.
Sudezi un profil in sectiunea din mijloc si pui un blat ptr egalizarea suprafetei segmentului din mijloc, ca in imaginea atasata. In segmentul de mijloc e suficient spatiu ptr un sump clasic de 200 litri (80x50x50), cred ca suficient ptr acvariul tau. Intr-un compartiment lateral faci un sump inchis ermetic ptr filtrare anaeroba, iar in cealalta laterala pui un filtru canistra. Si gata filtrarea. Ai de toate!


P.S. Revin...inteleg ca la nivel experimental, asa, ca idee, este interesant sumpul interconectat. Dar in conditiile suportului tau si ca utilitate practica mie mi se pare cam restrictiv.

Nu poate...chiar ESTE fotosensibil. Daca faci tratamentul cum scrie in prospect, 7 zile, si tii lumina aprinsa, e ca si cum nu l-ai fi facut. Din cate realizez, este primul produs destinat acvaristicii pe care producatorul scrie ceva legat de sensibilitatea la lumina. Care este comuna tuturor nitrofuranilor, grupa din care face parte si aceasta substanta activa. Deci, turn off the light...Well it's till' I turn off the light, turn off the light....powered by Nelly Furtado

Daca apa a stat o saptamana la decantat in niscai galeata cu gura larga (sau nu), eu as merge pe soc de pH

Prima data voi incerca un raspuns lui mihutady.
Aprecierea calitatii unui mediu filtrant se face pe baza suprafetei desfasurate (suprafata oferita colonizarii de catre bacterii) la un volum fix. Adica, 1 litru de Seachem Matrix are (parca) 700 m2. E un exemplu, nu-mi amintesc exact cifra. In acelasi timp 1 l de Siporax are 400 m2. Deci, Matrixul e superior. Dar, mai trebuie avut in vedere un element...diametrul canaliculelor existente in pietricele...unul prea mic duce la o viteza de curgere prea mica si colmatare, in timp ce unul prea mare permite o viteza de deplasare a apei prin pietricica prea mare si o eficienta a nitrificarii mai redusa...bineinteles, exista si teste mai sofisticate ptr aprecierea eficacitatii mediilor....se introduce aminiac in apa si se verifica mereu cum scade nivelul lui la volume egale de mediu folosit, in conditii similare, etc...

Si acum ptr Zaheyu...schimbul la picatura il am in acvariu, nu in filtru. Filtru e o namila mult mai mare ca un Eheim 2080, inchis ermetic, prevazut cu o pompa de la o instalatie de osmoza.

O parere personala despre produsele Seachem care le-am folosit de-a lungul vremii (De Nitrate, Stability, buffer de malawi, tanganyika, ph)...sunt FOARTE bune! Excelente!
Dar, vizavi de Matrix si Denitrate, am impresia ca este exact aceeasi roca. Poate tratata diferit, sau poate depinde de ce folosesti la prepararea apei...

Voi interveni in discutie pentru ca mi se pare interesanta.
Zaheyu, cand spui "reducerea nitratilor" te referi la procesul de denitrificare? Adica transformarea NO3 in azot gazos (si altecele) care se elimina in atmosfera, conform formulei:
NO3? ? N2? ? NO + N2O ? N2 + H2O ?

Daca la asa ceva te-ai referit, adica sub ce forma ai putea scadea NO3 din bazin fara schimburi de apa....apropierea de visul oricarui acvarist, automatizarea completa a unui bazin...am sa-ti spun ca da, este posibil. Doar ca trebuiesc cateva clarificari:
1. seachemul indica ptr asa ceva Seachem Denitrate. Nu vreau sa intru in polemica cu nimeni despre diferenta dintre S. Matrix si Denitrate, cat de mult difera cele doua medii, daca difera. Probabil ca Lucian poate aduce clarificari in acest sens. Eu nu am matrix, deci nu ma pot pronunta. Am in schimb Denitrate. Iar NO3 imperceptibil.

Koala are dreptate, orice material poros (iar matrixul este printre cele mai poroase) se transforma cu timpul in gazda unor colonii de bacterii... Dar nu are dreptate cand afirma: debitul de apa nu este atat de important, isi face treaba oricum. Debitul maxim indicat pentru realizarea denitrificarii este de 200 l/ora. Se considera ca, cu cat mai mic, cu atat mai bine. Dar nu intr-atat de mic incat sa duca la formarea altor gaze toxice.

Simpla vizualizare a procesului de "denitrification" pe wikipedia iti va spune ca una din conditiile de baza ptr realizarea procesului este anoxia, anaerobioza, adica lipsa oxigenului. Ori un debit mai mare de apa inseamna O2 in acel filtru.

Despre cantitatea de Seachem denitrate...probabil ca exista o cantitate minima necesara ptr un anumit volum. Eu am mers pe varianta: nu conteaza cat de mult ca nu face rau.

Conteaza foarte mult perioada de timp de cand e pus in functiune filtrul (discutam strict despre filtre externe ermetic inchise)....colonizarea mediilor cu bacterii denitrificatoare este mai de durata decat ptr nitrificare, adica transformarea amoniacului in NO3. As spune ca ajunge la potential maxim de denitrificare dupa 3-4 luni de funtionare cu maxim 200 l/ora.

Si la sfarsit o chestie absolut reala si practica. Am pus filtrul meu in functiune in aprilie 2013. Filtru din tabla inox, 35 l capacitate, 5 litri de Seachem Denitrate plus alte tipuri de medii. Am schimb de apa la picatura. Din acel moment nu am mai facut absolut nimic in bazin. Doar am hranit pestii. Movilutele de rahat care se dezvolta pe ici pe colo au o "evolutie" oscilanta...apar, cresc, dispar, apar altele. Pestii sunt PERFECT sanatosi, fara finrot, dropsy sau alte manifestari cutanate.

Care e diferenta dintre o pompa de presiune si una de debit in conditiile in care "scoate" 60 l/ora? Adica exact cam cat vreau eu.

Modelul pompei este cel din link. Am luat pompa de noua. Cine mi-a vandut-o mi-a zis ca are debit 60 l/ora. Asa scrie si pe pompa. Practic eu l-am masurat babeste: cilindru gradat de 2 litri, cronometru telefon mobil si masurare directa...cata apa iese intr-un minut din furtunu de retur, in bazin? 1 litru. Dar in 2 minute? 2 litri = debit 60 l/ora, cu mediile in filtru.
http://images5.okr.ro/auctions.v3/700_700/2010/10/19/2/5/247675045-2043467-700_700.jpg

Acvariul are 600 l si contine cam 50 bucati Tropheus chaitika cam toti adulti. In filtru sunt 5 litri Seachem denitrate intr-un strat bine individualizat iar restul pana la 35 l este un amestec de piatra ponce, spartura de lava si inca ceva, la 3-5 mm diametru. Tot materialul filtrant este introdus in filterbag-uri si aranjate astfel incat filtru e plin, de jos pana sus cu material. Pompa are 60 l/ora.

N-am mai masurat nivelul NO3, dar din 10 martie nu am mai bagat mana in acvariu. Fecale stranse gramajoare nu am deloc, algele de pe sticla sunt la acelasi nivel ca acu 3 luni, pestii arata super-beton. Voi masura cand voi lua un test Dar, duopa parerea mea, functioneaza denitrificarea...inainte de a o avea, daca nu faceam nimic la acvariu 3 luni si ma bazam doar pe schimb de apa se lasa cu fin-tail-mouth-rot. Acum, absolut nimic.

Predand Piscicultura si Ihtiopatologie si fiind acvarist, ma simt obligat sa caut mereu noutatile aparute pe mapamond...azi, o specie noua de Characid.

http://www.sci-news.com/biology/article00972.html#.UVyvphj3Efg.facebook

http://cdn4.sci-news.com/images/2013/04/image_972.jpg

In mod sigur exista o legatura directa intre tipul si cantitatea de hrana administrata pestilor. Sunt aproape sigur ca exista tabele, sau daca nu, cel putin formule de calcul...cat NH3 se elimina prin urina sau branhii daca sunt hraniti cu X hrana, atatea grame / zi. Cat NO2, respectiv NO3-ul final rezulta din acel NH3 eliminat...si asa mai departe. Si in mod sigur toate aceste formule / calcule ar ajuta la dimensionarea corecta a filtrarii unui bazin. Dar personal nu am timp sa caut chestii de genu' si la urma urmei nici nu intentionez sa pierd timp pretios cu asa ceva...prefer sa merg pe varianta "cu cat mai mult, cu atat mai bine"! Adica, daca toate acele calcule si formule si valori mi-ar spune ca imi sunt de ajuns ptr filtrare vreo 20.000 mp de material, asta insemnand vreo 2 Eheimuri 2080...de ce nu as pune 3?...de siguranta, sa fie
Sa stii ca denitrificarea chiar functioneaza,,,filtrul acela inox, pornit de vreo 5-6 saptamani isi face treaba.
Seara buna

Ciclul azotului este de fapt muuult mai amplu Ce ai descris tu Dragos este varianta prescurtata, acvaristica, a ciclului. Dar este corecta, cu unele mici lipsuri. Ma refer aici la formele de azot eliminate de pesti, prin urina, respiratie dar si cel care rezulta in urma descompunerii plantelor, melcilor, chiar pestilor morti prin bazin. Ei...unele dintre aceste forme de azot intra direct in nitrificare (cel eliminat prin branhii si urina), iar altele indirect, trec in denitrificare. Ma refer aici la azotul organic "blocat" in tesuturile moarte. Acesta se depune la fundul bazinelor acvatice formand sedimentele...iar aceasta forma va fi denitrificata ulterior. In acvariile noastre insa nu se realizeaza denitrificare naturala, in bazine...Despre conditiile speciale necesare, s-a cam scris...si functioneaza!

Ciclul azotului – Toate formele de viata necesita azot, acesta intrand în compozitia proteinelor si acizilor nucleici. Principalul rezervor de azot este atmosfera ce contine 79 %, dar sub o forma neutilizabila de catre organisme. Plantele trebuie sa isi asigure azotul sub o forma incorporata în compusi ca ionii de nitrati (NO3-), de amoniu (NH3) sau uree, iar animalele îsi procura azotul de la plante.
Ciclul azotului în natura presupune realizarea a patru procese: fixarea, descompunere, nitrificare si denitrificare, microorganismele indeplinind un rol central în toate etapele.
Fixarea azotului – este posibila prin trei mecanisme: fixarea atmosferica – energia luminoasa distruge moleculele de azot dand posibilitate atomilor rezultati sa se combine cu oxigenul din aer, formand oxidul de azot. Acesta se dizolva in apa de ploaie formând nitratii care ajung pe pamant, procesul aducand o contributie de circa 5 – 8 % din totalul azotului fixat; fixarea industriala – la presiuni înalte si temperaturi de 600° C, în prezenta unui catalizator, azotul atmosferic si hidrogenul se combina formand amoniul, utilizat ca fertilizant, sau pentru obtinerea ureei si nitratului de amoniu; fixarea biologica – au abilitatea de-a fixa azotul unele bacterii si cianobacterii care traiesc in relatie de simbioza cu plantele, sau traiesc liber în sol. Acest tip de fixare necesita un set enzimatic complex si un consum mare de energie, având ca sursa ATP-ul. Produsul rezultat este amoniul care va fi incorporat in proteine si alti compusi organici azotati.
Descompunerea – proteinele sintetizate de plante sunt transformate în carbohidrati si traverseaza retelele trofice, la fiecare nivel, prin metabolizarea lor rezultând compusi organici azotati care revin în mediu preponderent prin excretie. Beneficiarii finali ai acestor materiale sunt microorganismele descompunatoare care vor transforma produsii respectivi în amoniu.
Nitrificarea – amoniacul poate fi preluat din mediu direct de catre plante prin intermediul radacinilor, iar o mare parte din cantitatea de amoniac rezultata în urma descompunerii materiei organice este convertita în nitrati. Procesul se realizeaza în doua etape: oxidarea amoniacului în nitriti, realizata de catre bacteriile din genul Nitrosomonas si oxidarea nitritilor în nitrati, proces indeplinit de bacterii din genul Nitrobacter.
Denitrificarea – prin intermediul proceselor anterior descrise, azotul este preluat din atmosfera si transferat prin intreg ecosistemul. Prin denitrificare, nitratii sunt redusi pana la stadiul de azot gazos care este eliberat in atmosfera; bacteriile din sol si sedimente acvatice, medii cu conditii de anaerobioza, utilizeaza nitratii ca o varianta a oxigenului în ciclul final al respiratiei, ca acceptori de electroni, incheind astfel ciclul azotului.

FIltrul este, asa cum spune si Dragos, unul DIY, construit din tabla de inox. Pompa are capacitatea reduse, de 60 l/ora. Este o pompa care se gaseste la aparatele de osmoza. Este absolut noua si a costat 300 euro. Functioneaza la 24 v si are un transformator in acest sens. Conditia esentiala ptr dezvoltarea anaerobiozei necesare denitrificarii este aceea ca (virgula anticacofonie) curentul de apa trebuie sa fie foarte lent, sa nu depaseasca 200 l/ora. Un curent puternic induce aerobioza si ca atare denitrificare imposibila.
Ca medii am folosit 5 l de Seachem denitrat, in strat individualizat, plus un amestec de spartura de lava vulcanica, piatra ponce si zeolit, granulatie 5-7 mm, introduse in filterbags-uri. Filtrul este efectiv plin cu medii, de jos pana sus, iar circulatia apei se realizeaza de jos in sus.
Cost total filtru: 200 euro canistra inox + 300 euro pompa + circa 300 lei mediile si filterbags-urile + 70 lei transformatorul + circa 400 lei celelalte acareturi (furtune, robineti, eheim set 1 si 2, coliere) = aproximativ 700 euro...investiti in 2 ani (canistra e facuta acu circa 2 ani, pompa luata acu 1 an s.a.m.d.).

Din acelasi ciclu, "lene si comoditate", va prezint si eu instalatia mea de schimb la picatura, construita acum 3 ani, menita sa asigure schimbul automat de apa la un bazin de 600 litri cu Tropheus.
Asadar, imaginile sunt graitoare:
Evacuarea:




Evacuarea consta in gaura in sticla, flansa si e facuta din teava de 16.

Admisia:



Facuta din teava de 10, picurator reglabil 2-8 l/ora.

Instalatia:



Teava de 10, admisia si cea de 16, evacuarea. Lucrate cu coturi aduse din germania si lipite cu Tangit. Schimba 2 l/ora, 48 ore/zi, masurat, deci cam 340 l/saptamana, adica mai mult de jumatate din volumul bazinului / saptamana.

Pe langa schimbul la picatura, tot din ciclu "comoditatea suprema", cu scopul combaterii NO3 din apa, am pus in functiune filtrul destinat filtrarii anaerobe (stiti voi, scindarea NO3 in N si O gazoase, eliminate in atmosfera) ...imagini:



Dimensiuni: H = 50 cm, diametru = 30 cm...volum = 0.035325 m cubi = 35.325 litri.

Detaliu pompa:



Capacitate: 60 litri / ora, masurat.
Filtru a fost pus in functiune de 4 zile, insamantat cu Seachem Stability. Valoarea initiala a NO3 = 30...va voi tine la curent cu ce se va intampla in urmatoarele saptamani.

Si-n final, o imagine de ansamblu cu filtrarea bazinului



Imaginea contine: Eheim 2080 (in spatele inoxului, ptr comparatie), Eheim 2075, Fluval FX 5, Tetratec 1200 si JBL 1500, acestea ultime doua, pline cu spartura de marmura ptr duritate.