Imi place mult pondul tau. E o realizare ca l-ai facut la o varsta cand unii ...
Legat de paraziti, e bine sa tratezi dupa ce identifici parazitul. Tratamentele pe ghicite pot face uneori mai mult rau.
Sunt convins ca te pricepi mai bine decat mine la ponduri (experienta bate orice). Stiu ca Dragos ti-a zis sa pui drain si am vazut ca functioneaza.
Pondurile la noi in UK se fac cam asa:
- faci groapa in cateva terase (cele mai adanci tot mai mici ca suprafata, cu un pol superficial si unul foarte adanc;
- pui material izolant (un fel de panza rezistenta)
- pui folia impermeabila (pond liner)
- pe marginea pondului pui lespezi astfel incat sa poti umbla pe margine (exista un sistem cu lespezi suprapuse care iti permite apa sub lespedea de sus unde se refugiaza diverse animale etc. nu intru in detaliu ca habar n-am dar iti zic mai tarziu unde am vazut), apoi tai liner-ul pe margine la nivelul lespezilor ca sa nu se vada
- la partea superficiala pui in continuare movila de pamant scos la sapatul pondului
- apoi faci pe movila un sant pe care il imbraci de asemenea cu material izolant si apoi cu pond liner
- in sant faci din lespezi de piatra o cascada
- pui o pompa de pond in locul cel mai afanc din pond si tragi de la ea teava afara din pond, care trece pe la un filtru (mecanic, biologic, UV inclus) si apoi mai departe pana in varful movilei, la cascada. De acolo apa cascadeaza inapoi in pond.
Acesta este modul de vara. Iarna, pompa se muta pe raftul cel mai superficial, astfel incat:
- apa din raftul profund ramane netulburata
- exista in continuare circulatie de apa, deci apa e filtrata si apoi oxigenata
Admit ca in UK temperaturile sub zero se reduc la doua saptamani pe an, care pot fi depasite cu incalzitoare de pond, dar m-am gandit sa iti spun si varianta asta pe care o consider mai simpla.
Tot ce ti-am spus mai sus stiu din tutorialele video ale unui tip care traieste din facut ponduri (sau cel putin a trait din asta cat a avut un magazin acvatic, acum vinde medii biologice pentru filtrat ponduri, mie mi se pare ca stie ce zice). Are un canal pe YouTube sub numele de PondGuru.
Debitul e ok, problema cred ca e in dimensiunea bucatilor de material filtrant.
La Cermedia, placile pentru nitrificare sunt 20x20x4 cm (au nevoie de flux bun de apa), iar cele de denitrificare sunt 20x20x8 cm si trebuie sa stea in flux scazut de apa. Diferenta consta in grosimea placii, care duce la consumarea oxigenului in straturi superficiale cu mediu anaerob in core.
Vrei niste Cermedia, am vazut ca au reducere in perioada asta (vreo 64 fata de 80)?
Ce fain sa ai sump atat de mare.
Pentru plasa, au la Ikea un material care se pune sub covoare ca sa opreasca alunecarea lor.
Poti sa-mi spui cum se cheama capacul acela dublu? Eu am la sump-ul Tunze si mi se pare genial, dar nu stiu cum se cheama. Am inteles ca se foloseste la construit solar?
Scuze ca ma bag in topicul colegului, sper sa ofer un raspuns adecvat.
Acvariul marin are nevoie de:
- filtrare (mecanica, biologica, fizica, chimica) menita sa-ti mentina o apa curata, fara impuritati si fara produse de metabolism/ degradare toxice (NH3, NO2, NO3, H2S, Cu, PO4, organice in exces, bacterii in exces)
- circulatie pentru omogenizarea parametrilor si pentru asigurarea unei oxigenari adecvate
- lumina (ca sa vezi in acvariu si ca sa sustii activitate fotosintetica a unor organisme dezirabile - alge, corali fotosintetici, scoici fotosintetice, etc.)
- incalzire/ racire - daca tii un marin tropical ideal il tii in 26-28 *C, pentru unul temperat in jur de 10-16 *C
- mentinerea unei salinitati constante - apa se evapora datorita suprafetei mari de evaporare, a agitatiei creata de circulatie si a temperaturii mari. Ea trebuie recompletata cu apa cat mai pura, necontaminata cu metale (cum e apa distilata in cazane sau cu tevi de cupru)
- mentinerea micro si macroelementelor din apa intr-o concentratie similara apei de mare, cu un interval de valori mai larg sau mai ingust in functie de ce tii in acvariu
Cum combini cele de mai sus e o chestiune de gust, preferinte personale, spatiu si buget.
La modul cel mai simplist, ai un acvariu in care pui tot echipamentul la un loc cu animalele.
Ex: acvariu 150x50x50 cm in sticla de 15 mm, pe care il umpli cu apa de osmoza, amesteci sare pentru a obtine salinitatea dorita ( de obicei SG 1026 ), incalzesti cu 2 incalzitoare de 200W la 26 *C, adaugi nisip de aragonit si un mediu de filtrare biologica (piatra vie, un wet/dry trickle filter, schelet uscat de coral, ceramica poroasa, un filtru intern cu bureti sau orice substrat care poate sustine colonizare bacteriana cu bacterii nitrificatoare, cele care iti transforma NH3 (caca peste) in NO2 si apoi NO2 (la fel de toxic ca NH3) in NO3), un skimmer de proteine/ spumator care iti scoate organicele din apa pe principiul tensiunii superficiale, un filtru intern mecanic care iti curata apa de impuritati si pe care tre sa-l cureti des si sa-l sterilizezi cu apa fierbinte de bacterii, cateva pompe de circulatie si niste becuri normale de 300W cu reflectoare. Toate or sa fie in bazin la vedere si or sa arate ca naiba. O sa faci schimburi de apa de 20-30% saptamanal ca sa tii NO3 jos si ai un acvariu care suporta viata marina cu succes, dar de care iti va fi rusine sa-l arati prietenilor si din cauza caruia sotia va divorta de tine.
Ca sa eviti consecintele de mai sus, tragi un perete fals si faci un compartiment in acvariul de mai sus, in care pui echipamentul. Ii faci guri de admisie, gauri de intoarcere la care conectezi pompe de recirculare si toata apa din display trece in timp prin compartimentul de filtrare. Daca vrei ca etapele de filtrare sa se faca intr-o anumite succesiune, adaugi compartimente aditionale in compartimentul de filtrare, care forteaza apa sa parcurga un anumit labirint. Plasezi apoi echipamentul in zonele unde vrei sa functioneze si scapi de divort.
Compartimentul de mai sus poate fi si separat de display, caz in care trebuie adaugat un mod de a duce apa Ia el si un mod de a o intoarce in display. Acest compartiment separat e bazinul de filtrare, sump in engleza, iar acvariul rezultat este unul sistematizat (sumped in engleza). Daca e sub acvariu, ai nevoie de un overflow. Cele care trec peste buza acvariului (prin formarea si mentinerea unui sifon) se pot bloca (se pierde sifonul prin acumularea in timp a bulelor de aer), caz in care pompa de retur va pompa toata apa din sump in display si pe podea (uneori motiv de divort). Alternativa e gaurirea acvariului, la peretele din spate sau la baza, care duce la o scurgere gravitationala a apei din display in sump. Intoarcerea apei in display se face cu o pompa de retur.
Daca ai sumpul deasupra display-ului, vei folosi o pompa de recirculare in display, care va impinge apa in sump, de unde se intoarce gravitational in display.
La echipamentele de mai sus poti adauga un sistem de denitrificare (intrucat schimburile de apa distrug coloana iar sarea e scumpa), un sistem de completare automata a apei evaporate (din lene, poate vrei sa pleci in concediu mai mult de trei zile etc.), un sistem de dozare macro/ micro elemente. Apoi lumina de bec favorizeaza cresterea algelor, care ti-au omorat coralii, asa ca te poti orienta spre un spectru mai rece (10000 sau 18000 Kelvin in loc de 3500 K oferiti de bec) furnizati de Metal Halide, tuburi T5 sau LEDuri speciale pentru iluminat acvarii marine.
Dupa cum vezi, detinerea unui acvariu marin dauneaza grav casniciei.
Blue14 wrote:Respect forumul dar de cele mai multe ori sunt obosit (ultimele mesaje le scrisesem seara)....
Promit ca incep sa imi revizui cele scrise si incep sa scriu corect!
Scrie in engleza, astia nu au cratima, iar procentul de agramati care posteaza pe web in limba engleza e asa de mare incat oricum nu se observa daca faci greseli. In plus o sa te ajute si corectorul de la iPad.
Am adaugat un documentar despre Marea Bariera de Corali, pe care l-am ratat cand s-a difuzat pentru prima oara in ianuarie 2012 pentru ca am lucrat.
Three-part series exploring Australia's Great Barrier Reef, one of the natural wonders of the world and the largest living structure on our planet.
Monty Halls explores its full 2,000-kilometre length, from the wild outer reefs of the Coral Sea to the tangled mangrove and steaming rainforest on the shoreline; from large mountainous islands to tiny coral cays barely above sea level; from the dark depths of the abyss beyond the reef to colourful coral gardens of the shallows.
Along the way, he experiences the reef at its most dangerous and its most intriguing, and visits areas that have rarely been filmed, from the greatest wildlife shipwreck on earth to the mysterious seafloor of the lagoon, where freakish animals lurk under every rock.
The first film explores the complex structure of the coral reef itself and the wildlife that lives on it. So vast it is visible from space, the reef is actually built by tiny animals in partnership with microscopic plants. It is a place full of surprises that is always changing, responding to the rhythms of weather, tide, sun and moon.
Within this magical and intensely crowded world, this episode reveals how the amazing reef creatures compete and co-operate - from deadly fish-hunting snails to sharks that can walk on land, fighting corals and parrot fish that spin sleeping bags every night.
Remote cameras, cutting-edge underwater macro and digital time-lapse photography have captured many sequences which have never been filmed before, providing completely fresh perspectives on this extraordinary natural wonder.
Fasia de mare dintre pamant si insula devine pamant la low tide, cu rockpools cu vietati de adancime.
Adica poti gasi vietati care nu stau in mod obisnuit in rockpools.
Curentul care trece peste fasie este atat de puternic, incat trecerea inot de pe insula pe pamant la high tide este imposibila. Cei care au incercat nu mai sunt printre noi. De unde si numele de Devil's Bridge.
Fain, nu m-am gandit la asta.
Experienta te invata uneori mai mult decat cartile.
Poti umple bazinul cu apa de osmoza, asta ar trebui sa suga sarea mai prompt.
LE: poti verifica salinitatea stratului inferior si sa compari cu cea de la suprafata?
Nimeni wrote:
Dar Eheim Liberty care sta in SaltBat nu te satisface? Vorba "Ungurului" Baga-ti mintile-n cap copchile.... =))
Filtrul de la FluvalEdge este un "HOB" care nu are nimic "special"... ba chiar pot spune ca are spatiu putin. In rest.... referitor la Edge-ul mic....: nevasta-mea nu a fost in stare sa tina un betta in el (cu toate ca ii placea acvariul enorm) Gura de acces este destul de dificila... iar faptul ca partea de sus este tot sticla... te obliga sa il umpli complet ptr a scapa de aer.... si aici intervine problema 2: buza de sus are 1cm..... nu stiu cum o sa te descurci cu valurile.... Asa ca asculta sfatul lui UM... macar el este destul de "rabdator" si experimentat.... stie cum sa manevreze un acvariu de genul asta.
Edge de 46L... e cel mai misto nano vazut!!! Si ce pot face mult mai multe in el....
Desi in mare de acord, consider ca Fluval AC este un filtru net superior la marine filtrului Eheim, intrucat mediile se pun intr-un cosulet, ceea ce inseamna ca ai libertatea sa pui orice doresti in filtru. Al doilea avantaj: daca obstruezi complet teava de "in", apa recircula prin medii si filtrul nu se goleste, iar mediile nu decicleaza.
Pentru Daian:
- dimensiuni externe Fluval Edge 23L: 43x26x 22.5 cm cu sticla de 5 mm
- dimensiuni interne guler acces: 17.5x12x3.5 cm cu plasticul de 4 mm
- dimensiuni externe filtru: 13(latime ocupata la sticla acvariului) x 10 cm (2.5 cm peste buza sticlei, restul in spatele acvariului) x 17.5 cm (inaltime); dimensiuni cosulet medii: 7x6x12cm (doar 10 cm sunt in apa), apa are cadere pe buza de plastic de 2 cm (de exemplu, daca apa e la 5 cm sub marginea acvariului, vei avea o cadere libera de 3 cm)
Gandirea mea e ca dificultatile la Fluval Edge tin de:
- acces dificil in acvariu: nu poti introduce obiecte mai mari decat inaltimea acvariului si mai groase decat gura de acces ( adica 22x17x12 cm ), apoi de cate ori vrei sa introduci mana sau vreun obiect voluminos, trebuie scoasa apa in prealabil
- nivelul variabil de apa in urma evaporarii (care dupa testul de saptamanile acestea, nu e neglijabila, cam 0.6-0.7L/saptamana la 26 *C) , care poate duce rapid la caderea nivelului sub buza.
Daca la prima problema, rezilienta si complianta e singura solutie, la a doua solutiile sunt teoretic multiple: ATO, top off manual, sump. La ATO senzorul va avea spatiu limitat si va sta intr-o tona de lumina. Deci e nevoie de senzor mic, ideal optic, cu curatare frecventa a algelor. La top off manual pa vacante.
Singura varianta eleganta e un overflow discret cu senzor ATO in sump. Aceasta ar tine un nivel de apa constant in display, salinitate constanta, volum mai mare de apa si posibilitatea folosirii unui skimmer, a unor reactoare, live rock in sump cu minimal aquascape in display, eventual DSB, ATS etc. Deci un sump rezolva majoritatea problemelor de mentenanta.
Ar mai exista a treia problema, pe care nu am mentionat-o intrucat la mine e rezolvata:
- o lumina suficient de mica sa incapa sub capota capacului si suficient de puternica pentru a tine coralii in viata.
La lumina mea, razele cad fix pe fundul acvariului, cu o margine de vreun cm neluminata direct.
Ca atare, prevad microalge doar pe geamul spate, rockscape si nisip, eventual pe buza de plastic.
Am testat un MarineLand Penguin Bio-Wheel 350 Hang On filter.
M-a dezamagit design-ul cu sloturi, e mai fain cel cu cosulet media de la Fluval AquaClear.
De asemenea, apa curge foarte haotic din filtru, ca atare prevad salt creep semnificativ la acvariile marine
Pentru acvariile cu apa dulce, chiar si mai marisoare poate fi o optiune.
Alt dezavantaj e pompa, la 110V, care a necesitat un convertor 110/220V.
Din cate stiu, MarineLand nu produce si o versiune pentru Europa.
Eu l-am cumparat ca sa-l folosesc la un acvariu de carantina pe viitor.