Hmm... la Practiker vazusem cu ceva timp in urma niste diuze (?) calibrate pentru udatul la picatura. Erau parca de 2l/h, de 4l/h s.a.m.d.
Numai ca erau cam scumpe iar mai apoi au disparut (pana sa ma hotarasc eu sa le iau pentru o eventuala instalatie).

Oare nu ar fi bune si pentru acvarii?

Ieri, in exact aceiasi configuratie nu functiona (pe cuvant ).
Articolul e fain!

@Dalles: Link-ul dat de tine nu functioneaza

Crevetii sunt crustacee apartinand subclasei Malacostrata si ordinului Decapode.
Crevetii de apa dulce apartin familiei Natantia si genurilor Atyidae si Palaemonidae (Macrobrachium).
Pentru o incercare de clasificare vezi http://www.thekrib.com/Fish/Shrimp/shrimp_chart.html.
Dintre cele cele 15 subgenuri si 160 de specii ale genului Atyidae care reprezinta majoritatea crevetilor de apa dulce, numai circa 6 specii reprezinta interes pentru acvaristica:
Yamato Numa Ebi/Caridina spp., Ghost/Grass, Wood/Singapore, Rock/Mountain, Bumble Bee, Neocaridina spp si Macrobrachium sp.
In general crevetii sunt tinuti in acvarii pentru consumul detritus-ului si/sau algelor. Genul Macrobrachium nu prezinta interes din acest punct de vedere dar este totusi prezent in acvarii pentru caracterul sau inedit, de noutate.
Crevetii de apa dulce sunt creaturi ce au nevoie in general de putine cerinte.

Apa
Din experienta altor detinatori de creveti acestia prefera o apa cu o duritate moderata (sub 12) si un pH cuprins intre 6.00 si 8.00 cu variatii importante insa de la o specie la alta. Speciile asiatice prefera un pH ceva mai ridicat scaderea acestuia putandu-le fi fatala. Macrobrachium din Peru si Brazilia se pare ca prefera si ape cu un pH mai scazut (spre limita inferioara a domeniului mentionat). Domeniul de temperatura este intre 20 si maxim 28 ºC (tot cu variatii de la o specie la alta).

Compatibilitate pesti
Incercarea de a pune in comun crevetii si specia de pesti preferata poate fi deseori o problema. Multi pesti vor manca speciile mai mici de creveti si chiar speciile de creveti mai mari vor fi nevoite sa se ascunda. Cea mai buna cale de urmat este de a pune in comun speciile de creveti de talie mai mica cu specii de pesti recunoscute pentru pacifismul lor (Heterandra formosa), African flame barb (Barbus jae), specii de tetra mici etc. Crevetii ceva mai mari precum Amano (Caridina japonica) si cele aparinatoare familiei Macrobrachium de talie mai mica (Vietnam blue) pot fi puse in comun cu Xipho, Platy si asemanatoare. Speciile mai mari ale familiei Macrobrachium, precum red-spotted si red-claw, este mai bine sa fie tinuti in propriul lor bazin deoarece pot sa captureze si sa se hraneasca cu exemplarele de pesti de talie mica-medie sau pot sa raneasca/mutileze unii pesti. Pestii care trebuie categoric evitati sunt ciprinidele mari, cichlidele (chiar si cele pitice), si alte specii de talie mare. In final, se pare ca este mai bine ca crevetii sa fie tinuti separat, intr-un bazin propriu lor.

Compatibilitate creveti
Amestecarea speciilor de creveti, intr-un bazin comun, ca si in cazul compatibilitatii cu speciile de pesti poate fi o problema. In general speciile de talie mica pot fi puse in comun fara pericolul unor lupte. Problema majora aici este insa incrucisarea speciilor. Taxonomia crevetilor nu este bine definita si cu toate ca doua exemplare pot arata diferit ele pot apartine aceleiasi specii, de exemplu, red cherry shrimp si Taiwan pale blue (Crevetele albastru de Taiwan) apartin aceleiasi specii (Neocaridina denticulata sinensis var. red si respectiv, Neocaridina denticulata sinensis), putandu-se reproduce incrucisat. Bee shrimp si Crystal Red sunt si ei aceiasi specie putandu-se deasemenea reproduce incrucisat (Neocardina serrata si Neocardina serrata var. crystal red). Nu exista date certe privind imperecherea incrucisata intre specii dar probabilitatea ca aceasta sa apara este nenula.
Cand este vorba de specii cu brate lungi, exista in mod cert posibilitatea atacului asupra altor creveti. Crevetii cu brate lungi (Macrobrachium sp.) pot sa manance creveti din alte specii sau exemplare mai slabe ale speciei sale.

Aquascaping
Dupa cum s-a mentionat anterior, crevetii se simt cel mai bine intr-un bazin dedicat numai lor. Acest bazin nu trebuie neaparat sa fie de mari dimensiuni si chiar si unul de numai 10 litri poate gazdui creveti de talie mica. Speciile de talie mai mare necesita insa evident bazine mai spatioase. Indiferent de dimensiuni, aranjamentul de baza ramane in general acelasi. Este preferat substratul fin sau marunt dar nu cel grosier. Multe bucati de lemn si aranjamente din pietre vor fi foarte apreciate de locatari. Deasemenea, acestia vor aprecia plantele si cu deosebire muschiul de Java.

Hranirea
Desi putem spune ca crevetii de apa dulce sunt omnivore exista anumite cerinte care depind de specie. Astfel, cei din speciile Caridina/Neocaridina si Halocaridina rubra au nevoie de o dieta bogata in materie vegetala (alge, conopida congelata sau alte legume, tablete de Spirulina etc.). Crevetele perla (pearl shrimp -Macrobrachium luzifugum), fiind un locatar al substratului, ar trebui hranit cu o dieta care sa contina carne tablete sau fulgi. Speciile de Macrobrachium de talie mai mare vor fi hranite cu hrana congelata precum larve de tantari. Acestia pot prinde si consuma cu placere si puiet de peste. Crevetele Atya va fi hranit cu particule in suspensie deoarece se hraneste prin filtrare. Fulgii maruntiti, cyclopi liofilizati si nauplii de Artemia sunt consumati cu placere. Incercati diverse tipuri de hrana. Ca si in cazul pestilor, cu cat aceasta este mai variata cu atat mai sanatosi si mai bine se vor simti.

Inmultire
Dintre toate speciile de creveti de apa dulce, cel mai usor se inmulteste Neocaridina. Toate speciile de Neocaridina produc pui care sunt replici in miniatura a adultilor. Rezultate bune se obtin si cu Macrobrachium luzifugum, precum si cu: Chocolate shrimp (Macrobrachium sp.), red-spotted shrimp (Macrobrachium sp.) yellow-banded shrimp (Macrobrachium sp.). Pentru celelalte specii precum ale ale familiei Macrobrachium, pentru Atya gabonensis, si Amano shrimp (Caridina japonica), este necesara o apa salina pentru dezvoltarea larvala, ceea ce face ca acesti creveti sa fie mai greu de crescut ca ceilalti vezi articol pe site).

VA URMA (descrierea speciilor de interes pentru acvaristica)

Pana la clarificarea situatiei si a intentiilor noului user Morrison, acesta a fost banat pentru posturi clare de reclama/promovare a unor evenimente "culturale" fara acordul Administratiei si care nu sunt legate catusi de putin de obiectul acestui forum.

Userul este rugat sa se adreseze lui mosu pentru rezolvarea problemei.

Depinde ce vrei...
Daca doresti sa obtii cat mai multi pui de Betta atunci nu e bine... de ce?
Coloana de apa e prea mare si masculul va fi epuizat de culesul si repozitionarea icrelor/alevinilor in cuib.
Substratul daca exista (n-ai precizat) face mult mai dificila munca masculului de a culege icrele.
Ma intreb ce gusturi au crevetii si daca le plac icrele/alevinii de Betta.
Un bazin relativ mare, cu substrat si cu alti locuitori predispune la boli si alevinii de Betta sunt relativ sensibili. Cum este posibil sa fi nevoit sa folosesti si putina tripaflavina... hmm... cum se comporta crevetii intr-o atare situatie?
Depinde de ce, cat si cum ai sa le dai de mancare alevinilor. Cum curatenia e unul din principalele lucruri de avut in seama, un bazin plantat si cu substrat va fi mai dificil de curatat.

Oricum, dupa depunere, femela va trebui s-o scoti intr-un bazin separat pentru ca e ciufulita/zdrentuita (nu neaparat de mascul dar despre asta alta data) si are nevoie de liniste (pe langa un eventual tratament preventiv cu sare, albastru de metil). Dupa ce puii ies la zbor si masculul de Betta e bine sa fie indepartat.

Dar evident, astea sunt considerente personale...
P.S. Da, de depus depun relativ des... depinde mult si de conditionare.

Dupa cum am promis revin... da' nu pentru ca as fi gasit date exacte cu privire la lungimea de unda la care apare ozonul sub influenta radiatiilor ultraviolete .
Efectul bactericid al UV este maxim in jurul valorii de 253-260nm distrugand microbii, bacteriile si chiar virusii. Se presupune ca efectul bactericid apare prin actiunea radiatiei asupra nucleului celulelor.
Microorganismele sunt distruse foarte rapid. Evident ca distrugerea acestora depinde de doza de UVC. Nu este posibila dezvoltarea unei rezistente a microorganismelor la actiunea UVC.
Sensibilitatea organismelor la UV variaza destul de larg.
Eficienta dezinfectiei este deasemenea dependenta de concentratia de poluanti si de umiditatea relativa. Astfel, in aer, la o umiditate relativa de 80%, microorganismele sunt invelite intr-o pelicula de apa si devin de circa 5 ori mai putin sensibile la UV decat in aer uscat.
@araldq: pe PM ti-am trimis si dozele necesare pentru distrugerea unor germeni comuni de spital ;) .
Pe un board am gasit doza pentru Icthyophthirius spp. anume 0,336 Watt s/cm2 (fara a lua in considerare actiunea eventuala a ozonului generat).
Tot aici se face o mentiune privind lungimea de unda a UV care duce la generarea de ozon si care, se pare ca este cuprinsa intre 100-200nm cu un maxim in jurul valorii de 180nm. (Sursa citata: Wheaton's book on Aquaculture Engineering).
Si cum nimic nu-i nimic sub soare ideea mea mai veche si nerealizata inca si anume aceea de a combina efectele (UV+Ozon-rezidual) intr-o singura instalatie adica expunerea apei la UV printr-un circuit realizat din tuburi de quartz iar mai apoi injectia de ozon generat secundar de lampa de UV, in aceasta apa, se foloseste deja.
"Some UV systems actually capture the ozone and inject it into the fluid stream for its added disinfection and microflocullation effect. Larger ozone systems use other processes."
Hmm... s-a mai dus o inventie/inovatie

Dupa cum se stie, tot radiatia UV duce la disocierea moleculelor de oxigen (O2) si formarea formei alotropice O3.
Reactia nu este insa stabila si Ozonul se descompune foarte usor. Actiunea bactericida a Ozonului se datoreaza caracterului sau puternic oxidant.
Din pacate Ozonul este un iritant al membranelor mucoaselor si de aceea eliberarea sa in mediul ambiant este de evitat. Nivelul maxim admis este sub 0,1ppm. La aceasta concentratie ozonul are deja miros si poate da migrene puternice

Sistemele comerciale de producere a UV folosesc fie lampi cu mercur de joasa presiune (254nm) fie lampi de medie si mare presiune care sunt mult mai eficiente. Cele din urma genereaza UV in domeniul 150nm-300nm.
Marea majoritate a datelor expuse mai su provin de la: http://killick.mi.mun.ca/aqua-l.archive/aqua-l.9803 si din alte cateva surse.
-----------------------------------------------------
Spectrul UV este impartit in urmatoarele subdomenii
UV A 400 - 315 nm
UV B 315 - 280 nm
UV C 280 - 200 nm
UV Vakuum < 180 nm

Intrebarea e..daca stie careva..difera cantitatea de ozon in functie de tipul de UV emis sau nu?

Da, in mod cert difera
Pentru unele lungimi de unda din domeniul UV nici nu apare sesizabil.
Din pacate mi-e greu sa gasesc fisierul in care era mentionata plaja de lungimi de unda pentru care apare fenomenul dar voi mai incerca si revin.

Da stiu ca tii la Purkinje asta.

Pai pana n-ai pomenit tu de el nici nu stiam de el .
Ar mai trebui sa descopar ca suntem rude .

Am cautat pe net pentru ca intradevar ceva mirosea fishy adica si io am fost de postul tau.

Graficul arata culoarea emisa in functie de intensitate pentru led.

nu e tot una cu

Intensitatea luminoasa relativa functie de lungimea de unda.

Din prima exprimare se intelege ca LED-ul este acordabil adica lungimea de unda emisa, culoarea daca vrei de acesta (si ai spus dealtfel), se modifica in functie de intensitatea curentului care trece prin el (Ceea ce probabil e valabil la limita, inainte de a-l arde da' din cauza altor efecte )

Din a doua exprimare se intelege ca LED-ul nu e monocromatic ci intr-o plaja de valori a lungimii de unda acesta emite lumina dar la intensitati diferite.

N.B. Hai ca nu-s carcotas si nici academic ci doar corect/exact.
Bine ca s-a explicitat si lamurit moonlighting-ul asta (ca tare mi-a placut serialu' cu Bruce Willis si Cybill Shepherd ;) )

In incheiere, oare pestii au auzit de raportul lui Purkinje :-) adica si ei au perceptii diferite in functie de lumina ambianta
Asta deoarece pestii sunt (marea majoritate) fie tricromatici (albastru, verde, galben/portocaliu) fie dicromatici, cei de adancime (albastru, verde). Si sunt unii care vad si infrarosu. In ceea ce priveste UV cel putin o specie de macrou (Scomber australasicus sau Scomber japonicus ) vede in aceasta portiune a spectrului.
E normal ca pestii de adancime sa vada doar 2 culori, albastru si verde pentru ca vorba ceea "Nevoia creeaza organul..." si cum datorita absorbtiei selective de catre apa a luminii, la ei nu ajung radiatii rosii-portocalii iar ca urmare, chiar daca au avut celule conuri sensibile la aceasta radiatie, acestea au disparut. ISN'T NATURE WONDERFULL ?

http://www.sexyloops.com/articles/colourinthefisheseye.shtml
www.cs.rit.edu/~rsg/FishVisionSystemGroup2.ppt

Later edit: In fisierul .ppt se pomeneste ca si common goldfish ar vedea in UV (pag. 27/30)

Sper ca ti-am raspuns destul de coerent...

Dupa cum zicea si adi_ci23 dar asta numai datorita unor inexactitati in exprimare:

Graficul arata culoarea emisa in functie de intensitate pentru led.

Cred ca ai vrut sa spui: Intensitatea luminoasa relativa functie de lungimea de unda.

Cat despre Johannes Purkinje... trebuia sa mentionezi macar ca a fost un fiziolog si anatomist si ca...

a descris schimbarile de perceptie a intensitatii relative a undelor din spectrul vizibil (undele lungi vizibile adica spectrul rosu si undele scurte vizibile adica spectrul albastru) in functie de iluminarea ambientala.

Efectul care ii poarta dealtfel si numele:
As light intensity decreases, red objects are perceived to fade faster than blue objects of the same brightness.

Asa se explica si faptul ca in ape, cu cat cobori mai adanc, spectrul luminos se schimba in albastru, defapt tot restul de unde (culori) pierd din intensitate, si nu le mai sesizam.

Aici chiar nu ai dreptate... Anumite lungimi de unda sunt efectiv absorbite de mediu pe care il strabat (legea Lambert-Beer). Insa pentru inaltimi mici ale coloanei de apa efectul e neglijabil...
E de recomandat articolul lui Leo2003 "Despre tuburile fluorescente"

Si in incheiere, da, era vorba de o lucrare stiintifica, nu de un raport (de securitate ;) ) pe care la publicat fiind profesor la Universitatea din Praga.

Araldq wrote:Din cate stiu draciile astea nu se bazeaza si pe efectul benefic al ozonului care se formeaza in jurul lampii? (sau le incurc?)

Nu, nu le incurci :-) . Efectul poate fi dual si anume cel bactericid dat de radiatia UV in sine, cat si de formarea de ozon. Cred insa ca lungimile de unda pentru efectul maxim al celor fenomene sunt putin diferite (sau ma insel?)

asa ca in momentul asta am ca amintire o frumoasa fosta haina de crevete

E posibil ca proprietarul "hainei azvarlite" sau un "coleg" de-al lui sa pofteasca sa consume din aceasta (contine elemente adunate cu sarg) si e pacat ca acestea sa se piarda... deci cred ca ar fi mai bine sa le lasati acolo.

E doar o parere...

raven wrote:Cum imi dau seama daca sunt gata pentru asta ?.... Cum imi dau seama daca femela are icre?

Femela trebuie sa aiba vizibila papila genitala si in prezenta masculului sa ii apara pe corp dungi verticale de culoare mai inchisa. Masculul trebuie sa fie vesel, bine dispus si sa dea tarcoale femelei (sa se infoaie la ea).

Trebuie mutati intr-un acvariu separat , din cate am inteles, dar nu stiu ce conditii trebuie sa indeplineasca.

Bazin de reproducere fara substrat, cu o coloana de apa de 7-10cm. Doua-trei plante pentru a permite femelei sa se ascunda si sa/si traga sufletul dupa avansurile masculului. Temperatura: 27-30 grade. O cana sau un pahar ori un tub culcat care sa iasa din apa pentru a permite construirea cuibului. Plante plutitoare precum Riccia ajuta deasemenea.
Daca exista diferente semnificative intre temperatura apei din bazin si a aerului din incinta bazinul trebuie acoperit.

Filtrul genereaza un curent destul de puternic, este daunator pentru cuib ?

Nu ai nevoie de filtru, cel putin pana la eclozarea alevinilor. Iar dupa aceea, cel mai potrivit e un filtru cu burete, si acela moderat.

In cat timp ies puiutii?

Circa 72 de ore (depinde si de temperatura).

Ce mancare trebuie sa le dau puilor ?

Infuzori, apoi micro, artemia, grindal.

Pe forumul vechi exista un topic al alinei_g care descrie experienta ei privind inmultirea la Betta s. si citeste neaparat articolele pomenite anterior.
Un site f. bun si user friendly e www.bettatalk.com

P.S. Va rog sa nu uitati de existenta forumului vechi oldforum.acvariu.ro si sa folositi cu incredere optiunea de search.