Message |
|
Eu stiam ca dorinta de castig este motorul economiei (lucru absolut firesc). Au spus-o Weber, Sombart, Keynes, Galbraith etc. la vremea lor. Orice comerciant risca atunci cand aduce marfa pe stoc. Daca o face din dorinta de castig, atunci trebuie sa isi asume riscul. Daca face acest lucru doar pentru a ajuta pe altii, fara a astepta un castig material, atunci comerciantul are dreptul de a pretinde recunostinta beneficiarului gestului sau.
|
 |
|
Salut. 2 pungi cu ludwigia repens, elodeea densa, nucus, valisneria spiralis, ceratopteris (din toate cu duiumul) contra 200.000 ROL. detalii pe yahoo msg constr_acv
|
 |
|
Pentru a preintampina curbarea parchetului este bine ca acesta sa aiba dublu click si la imbinare sa se foloseasca un adeziv de calitate. Pe de alta parte, eu am intarit laturile lungi cu bare de aluminiu (215.000 ROL o bara de 3 m) tocmai pentru a evita o posibila curbare. Pe barele alea pot sta foarte usor suporturile neoanelor si/sau (in functie de numarul barelor folosite) un capac interior din sticla (impiedica patrunderea apei la instalatia electrica).
|
 |
|
Salut. Spune-i amicului sa-si construiasca acel capac din parchet melaminat de 9 mm cu dublu click. Palul se umfla si este prea greu.
Imbinarile se fac cu ajutorul unor coltare si cu surub cu cap inecat. Eu am pus parchet melaminat intr-o galeata cu apa si s-a comportat foarte bine.
|
 |
|
Bineinteles ca ma refeream tot timpul la filmele pe asa-zisul format lat (de fapt...format mediu: 6x6, 6x9, 7x7).
Cat despre filmul Fuji Superia ISO 100...parerile sunt impartite. Am lucrat si eu destul de mult cu acest tip de film (pret modic, calitate modica). Potrivit pentru anumite tipuri de fotografii, scoate in evidenta verdele si albastrul. De fapt, cam toate tipurile de filme foto au un tip de fotografie tzinta. Personal, nu mi-au placut niciodata filmele produse de Kodak. Chestiune de optiune. Am oscilat mereu intre Fuji si Agfa, dupa necesitati.
In alta ordine de idei, nimeni nu se pune in calea progresului. Vom vedea ce va fi. Pacat insa ca se pierde o traditie. Marii fotografi insa vor lucra mereu pe film. Fotografii care se ocupa de moda...vreme trece, vreme vine. Oare este vreun portretist de mare clasa printre ei? Ce ramane in urma lor? Sunt oamenii momentului si atat. Fotografia lor moare o data cu revista care ajunge la cosul de gunoi sau este data la topit. Parerea mea.
As fi curios ce ar spune Iarovici daca ar mai trai.
Cred ca am sa-i iau din nou cartile la puricat...
|
 |
|
Sectiunea aceasta a fost ca o gura de aer proaspat pentru mine. Mi-am amintit de alte vremuri, frumoase, ale adolescentei si pasiunii...
Ma opresc aici, ca altminteri risc sa incalc si mai grav regulile site-ului.
|
 |
|
Am lucrat o data cu un Rankurs...corectie pe toate liniile.
Dar nimeni nu-si mai bate capul cu asemenea aparate. Nu stiu daca e bine sau rau. Din pacate.
Are sa dispara insa fotografia profesionista, aia din vechile albume de familie. Pacat.
Si cu totii, cu sau fara carte, studiosi sau nu, o sa tragem poza dupa poza, o sa zambim frumos si ne vom mandri cu niste amarate de imagini cu pretentii de opere de arta.
Sau poate ca ne vom plictisi candva de ceea ce vom vedea pe cd-uri sau prin albume si vom merge iar la fotograf. Ala de moda veche. Si poate ca FOTOGRAFIA va renaste.
Acum chiar ca sunt off-topic. Un pic nostalgic.
|
 |
|
Inca un lucru: intr-adevar, multi FOTOGRAFI profesionisti folosesc in ziua de azi aparatele digitale. Insa, in geanta lor, digitalul are acum rolul aparatelor Polaroid din urma cu 10 ani: fotografie de control=corectia valorilor pentru setul de fotografii de album sau de expozitie.
|
 |
|
Ei, Flektogonul nu mai produce de mult deformari vizibile. Nu mai vorbesc de Vivitar. Efectul "fish-eye" este de mult doar o problema de estetica, scoasa in evidenta doar de obiective speciale superangulare.
Cat despre aparatele cu obiective panoramice...greu de gasit si scumpe rau de tot. Sunt doar pentru profesionisti.
Iar paralaxa...sincer sa fiu, am intalnit-o doar la seriile Zenith. Aparatele produse de grupul Zeiss (ambele sale divizii) au rezolvat de mult timp problema, cu cele 5% plus la incadrare (pentru siguranta) si o mecanica superioara.
Cat despre rezolutie si campul de profunzime...imi cer scuze pentru greseala. Mi-a scapat. Neatentia.
In ceea ce priveste diferenta dintre aparatele digitale si cele clasice....da, este vorba de parerea mea. Si oricum, seriile EOS sau D1 nu au ajuns inca la calitatea oferita de Hasselbladt, Rankurs sau pana si amaratul de Kiev. Cauza: lentilele si sectorul extrem de restrans de piata pe care il au aparatele fotografice profesioniste. Piata restransa, pret foarte mare=calitate.
Daca discutam insa de imensa majoritate a aparatelor foto clasice si digitale, putem afirma fara teama de a gresi ca nu exista diferente VIZIBILE de calitate. Doar la fotografii de dimensiuni foarte mari se poate spune ca digitalul nu a ajuns inca la calitatea fotografiei de pe film.
|
 |
|
Excelent raspunsul d-lui Ioan Carja.
Din pacate, abia acum am vazut sectiunea aceasta.
Dar, poate totusi nu este prea tarziu.
Sa o luam pe rand.
Asa cum s-a scris mai sus, este absolut necesara utilizarea unui filtru antireflex (Circular Polarizer). Eu folosesc unul fabricat de firma Danubia (Dorr), 52 mm. Este potrivit pentru vechile obiective Helios. In cazul unor obiective Pentacon, este necesara achizitionarea unuia putin mai mare.
Obiectivele Helios, excelente d.p.d.v. calitativ, au avantajul ca prin utilizarea lor se obtin imagini cu o rezolutie ridicata. Obiectivele Pentacon, in schimb, "indulcesc" imaginea, fiind potrivite mai mult pentru functia lanscape. Obiectivele Nikor necesita alte dimensiuni ale filtrelor.
Nu discutam aici despre utilizarea unor aparate de genul Hasselbladt, Mamia, Nikon 8 etc., care vin cu accesorii speciale direct de la producator (cu sutele, in cazul Hasselbladt).
De asemenea, este necesara utilizarea unui obiectiv superangular (Vivitar, Flektogon, de ex.) in cazul unor acvarii mari aflate in camere mici.
Nu recomand utilizarea obiectivelor tip zoom. Calitatea lor este net inferioara obiectivelor clasice, pe fiecare sectiune (superangular, normal, teleobiectiv). Cel putin aceasta este parerea mea.
Utilizarea blitz-ului este, de asemenea, exclusa. Reflexiile produse de lumina blitz-ului in geamurile acvariului sunt greu de evitat. In schimb, se pot utiliza cu succes lampi cu temperatura de culoare cuprinsa intre 5500-6500 k. Daca se obtin fotografii de control ale caror culori sunt denaturate (dominata rosie sau albastruie), este necesara utilizarea unor filtre de conversiune sau schimbarea lampilor. Sunt necesare mai multe lampi. Amplasarea lor...fiecare a fost macar o data intr-un studio foto si isi aduce aminte cate ceva relativ la acest subiect. In functie de amplasarea lampilor se obtin diferite tipuri de fotografii.
In alta ordine de idei, recomand utilizarea unor valori ale diafragmei cuprinse intre 8 si 16. Deschiderea diafragmei are ca efect scaderea rezolutiei imaginii.
O diafragma inchisa, combinata cu un timp de expunere foarte scurt (fotografiem, totusi, pesti in miscare) presupune folosirea unei cantitati mari de lumina. Bineinteles ca este necesara si utilizarea unui exponometru. Valorile luminii trebuie luate din mai multe puncte, facandu-se bineinteles o medie.
Nu uitati ca si culorile reflecta in mod diferit diferit lumina.
Folositi panouri laterale, care sa "adune" lumina.
Focalizarea trebuie facuta intr-un plan aflat in spatele geamului din fata al acvariului, distanta dintre respectivul plan si geamul frontal fiind egala cu o treime din latimea bazinului.
S-a spus si despre obligativitatea utilizarii unui trepied. Pe trepied, obiectivul aparatului trebuie sa se gaseasca intr-un plan aflat intre 1/2 si 1/3 din partea superioara a bazinului.
Toate acestea sunt strict cu referire la aparatele clasice, cu film. Doriti FOTOGRAFIE (cu majuscule), scoateti de la naftalina vechile aparate. Vreti simple amintiri...aruncati la cos toate acestea si utilizati un aparat digital.
E bun si digitalul....dar numai pentru fotografia de control. Notati-va intr-un carnet toate valorile utilizate in cazul fiecarei fotografii (efectuate cu un aparat digital), vizualizati poza, faceti corectiile necesare si repetati fotografia respectiva cu un aparat clasic. Diferenta....o veti vedea singuri.
Pe hartie faceti numai fotografie de dimensiuni mari (cel putin 13/18 cm). 9/13 este doar format de control.
Cu rusine recunosc faptul ca de mult nu am practicat aceasta veche pasiune si indeletnicire. Ale vietii valuri.
|
 |
|
Pacat. Scriam si in alta parte de riscurile acvariilor cu sticla prea subtire relativ la dimensiunile bazinului. I se poate intampla oricui. Oricum, aviz amatorilor (amatori de acvarii "bomba").
|
 |
|
Chiar deloc, nici jumatate de mm? Ia pune matale sfoara aia (cat mai subtire) inca o data. Acuma sa stii ca nu vreau sa te jignesc...dar mai incearca o data.
|
 |
|
Cine doreste pomaceea sa ma contacteze pe Yahoo Msg la constr_acv
Vreau sa scap de ei, gratis sau la schimb cu niste plantutze. Am trimis si prin posta si au ajuns cu bine la destinatie.
|
 |
|
Apursil eu nu am gasit. Pe la toate magazinele mari pe unde am intrebat nimeni nu auzise de asa ceva.
Asa ca...apursil=mainile sotiei+lama de cutter.
|
 |
|
CU Apursil, daca ai bafta si gasesti.
|
 |
|
Salut. Si daca are sa-ti cada parul? Ai sa intri intr-un club si mai mare decat al acvaristilor!
|
 |
|
Pai intr-un an sau doi, stejarul se strange, curbeaza, stramba, cu cel putin 6-7 mm la o scandura lunga de 50 cm. Problema este insa ca nu lucreaza uniform. Fiecare scandura sau profil isi modifica forma si dimensiunile in functie de bucata de lemn din care a fost taiata, de pozitia respectivei scanduri in bushtean, de tensiunile la care a fost supusa scandura respectiva in timpul uscarii etc.
Eu am mobila din lemn de frasin (100%) super uscat. Si tot a lucrat cam 7 mm pe la imbinari. Un prieten de-al meu are din lemn de brad uscat 20 de ani in podul tatalui sau si, cu toate acestea, tot lucreaza lemnul. Se vede cu ochiul liber.
Ceea ce propuneam eu mai sus era construirea unui schelet metalic care sa fie ulterior imbracat in scanduri de lemn lucrate dupa gustul beneficiarului sau in pal, iar lemnul baitzuit si lacuit bine, cu substante rezistente la apa. Acel schelet metalic nu permite contorsionarea scandurilor in timp.
A vazut careva dintre voi cum se umfla palul sub actiunea unei linguri de apa care stationeaza pe cant?
In alta ordine de idei, mai sunt si alte esente de lemn care s-ar preta foarte bine pentru a imbraca scheletul de fier: frasin, ulm, artar, mesteacan, carpen, cires, nuc si lista poate continua. Conteaza doar bugetul comanditarului.
|
 |
|
Pt. LooSeR: daca te hotarasti totusi sa faci suportul din lemn 100%, evita lemnul de brad, fag, stejar. Bradul nu are rezistenta foarte mare si se cunoaste repede locul unde apare o lovitura. Fagul se stramba, iar stejarul lucreaza foarte mult in timp.
Foloseste baitz pentru exterior (macar 2 straturi) si lac pentru barci. Daca faci acest lucru...poate sa ploua torential peste masa aia.
|
 |
|
Simplu si eficient.
Sper ca nu te-ai suparat. Uneori am tendinta de a exagera.
|
 |
|
Ei, cateva virgule acolo, puse la locul potrivit, si ar fi fost ceva mai usor de inteles.
Din pacate insa, multi au tras in scoala matza (pisica) de virgula (coada)!!!
Nu sunt un adversar al stilului laconic. Cred insa ca fiecare dintre noi ar trebui sa-si citeasca cu atentie mesajele inainte de a le trimite.
Fara nici o suparare. O sapuneala buna poate fi, la timpul potrivit, un bun stimulent. Din acest punct de vedere, 10 puncte (din 10) pentru dl. siliconu'.
|
 |
|