Nu stiam ca sunt asa sensibile, dar banuiesc ca ar trebui sa fie solutii pentru transportul lor. Pe siteul lor, http://www.oceanpods.com/ nu scrie nimic de asta, dar sunt datele de contact ale specialistului lor si cred ca e cea mai in masura sa garanteze livrarea lor

Sint destul de sensibile, si asta este motivul pentru care cei de la reefphyto au renuntat sa
trimita in Romania pentru o perioada. Acum trimit cu fedex daca nu ma insel si ajunge coletul
de pe o zi pe alta. Transportul copepodelor e la fel ca si transportul pestilor, e preferabil sa
dureze sub 24 de ore.

@viulian cunosc problema, nu stiam threadul respectiv, dar exista mai multe threaduri unde
se discuta efectul skimmerelor si a pompelor de recirculare asupra fitoplanctonului.
In cazul meu ideea este urmatoarea: culturile de fitoplancton, rotiferi si copepode, impreuna
cu artemia eclozata, vor ajunge direct in display, prin cadere libera, reactoarele vor fi ca nivel
deasupra displayului, si dintr-un reactor in altul prin efectul sifonului. Deci din punctul asta de
vedere nu e nicio problema. Apoi planul meu este sa am doua goliri pe zi din reactoare, una
ziua si una noaptea, practic incerc sa imit cumva "valurile" de fitoplancton care apar in ocean,
datorate se pare fluxului si refluxului. In momentul in care fac golirea pompa de recirculare si
skimmerul vor fi oprite pentru 2 ore. Un alt aspect ar fi schimbarea skimmerului, pe care o
am in plan, noul skimmer va functiona cu o pompa normala si injectoare Beckett, nu cu pompa
needle. Se pare ca pompele de recircluare normale nu dauneaza atat de mult fitoplanctonului
precum cele needle. Si oricum skimmerul va fi oprit 2 ore. Iar in final nu ma intereseaza sa am
o "supa" hranitoare pentru corali si pesti in permanenta in acvariu, ci sa le ofer aceasta supa de
doua ori pe zi, in restul timpului chiar am nevoie de o skimmare supradimensionata pentru a nu
avea probleme privind calitatea apei si pentru a skimma eficient ceea ce ramane dupa ce coralii
si pestii s-au hranit.

Cu siguranta proiectul nu este simplu, dar vom vedea ce iese la fnal. Daca reuseste practic voi
avea un soi de ecosistem unde interventia mea va fi doar asupra reactoarelor pentru mentenanta.
Si ca sa am mai multe sanse de reusita voi merge cu un numar dublu de reactoare, pentru a incerca
sa am backup in caz ca una din culturi cedeaza. Sigur este mult pina departe dar in cazul asta
nu te poti baza decat pe un sistem trial/error pentru a incerca implementarea lui.

O zi buna,
Dragos

Sunt tare curios ce iese, mi se pare ca in felul asta te apropii foarte mult de ocean (unde phyto cred ca sunt constant de fapt, nu cred ca tine de cureti, curentii doar ii aduc mai aproape ce corali). Sa pui poze

https://reefworks.co.uk/plankton-and-critters/

Am dat peste acest site din UK-Londra cu diferite tipuri de hrana vie, sper sa te ajute

Asta este si ideea Iulian, sa incerc sa ma apropii cat mai mult de conditiile din ocean

Ionut mersi, cei de la reefworks nu trimit decat in UK.

Am gasit deja de unde sa iau, dar trebuie sa am tot sistemul gata. Si mai dureaza un pic.

O zi buna,
Dragos

Dragos ? mai e putin si se fac 2 luni. Cat mai dureaza "pic"-ul de care ziceai ?

Mai dureaza ceva Iulian

Prima data aveam nevoie de un skimmer ceva mai puternic, pe care acum il am.
De reactoare ma apuc dupa revelion, dar de dat drumul efectiv probabil pe la
sfarsitul lui martie sau chiar aprilie. Momentan este frig afara si nu stiu
daca pot sa aduc culturile de care am nevoie, desi e posibil ca frigul sa ma ajute.
Cei de la reefphyto trimit in Romania (nu trimit mandarin pack).

Al doilea lucru de care am nevoie este un bazin cat mai stabil din punct de vedere
NO3 si PO4. Si bazinul am reusit sa il aduc la parametri doriti, deci aici nu as avea probleme.

Si nu in ultimul rand trebuie sa si am ceva timp, nu doar pentru construirea propriu-zisa a
reactoarelor, ci pentru startarea si supravegherea lor la inceput.

O zi buna,
Dragos

Cum iti spuneam si pe pm, de mult, de cand am mai discutat de ideea ta, ma manaca tare de tot sa fac un astfel de sistem. Am culturile functionale de nanochloropsis, rotiferi si copepozi, dar mentenanta lor ma doboara. Simt cu adevarat nevoia automatizarii lui. Citind topicul tau pe indelete, as face schemele un pic diferit. Iata la ce ma gandesc:

- obligatoriu, asa cum ai zis, as merge pe varianta cu cel putin 2 sisteme complete in parallel. Ba chiar cu 3. Si nu neaparat din cauza problemei productivitatii, ci mai ales din cauza posibilitatii crash-ului culturilor. Patesc cateodatata asta, de ex. daca nu curat culturile o bucata de timp.

- nu as merge pe prostia aia de dip valve sau cum s-o chema ea. Pur si simplu as pune sifonul ala curbat la toate compartimentele. As doza la un moment dat apa sarata in primul reactor, cand acesta se umple peste o limita, sifoneaza o cantitate de fito in al doilea. Al doilea va sifona in al treilea si ultimul in bazin. In felul asta as fi mai linistit ca nici unul nu se umple sau se goleste diferit de celelalte si imi scuteste stresul datului pe afara sau a golitului (si deci pierderii uneia dintre culturi). Trebuie doar sa vedem unde trebuie amplasata intrarea de apa sarata si unde trebuie sa fie plasat tubul curbat de sifonare. Ne gandim la asta.

- hranitul fito se face cel mai eficient cu solutie Guillard f/2 modificata, adica cu formula Guillard la jumatate din concentratie, din care s-a eliminat siliciul (de teama dezvoltarii diatomelor).

http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&ved=0CEIQFjAC&url=http%3A%2F%2Fwww.nsm.buffalo.edu%2FBio%2Fburr%2FBURR%2520Cultures%2FF2%2520Media.pdf&ei=0dLqUtKoMMXmywOV8YKoCw&usg=AFQjCNEo880VkMMIA_bpRRSXTPFSl-BXhw

Dupa cum stii, solutia contine pe langa micro si macro nutrientii anorganici, si multe vitamine. Acest motiv ma face sa ma gandesc ca nu as amesteca-o cu apa sarata, ci as doza-o independent. Daca am adauga-o in apa sarata, iar aceasta ar sta mult timp (cateva zile, ca de fapt asta ne dorim, un cat mai low maintenance) exista riscul real al aparitiei acelor flocoane, de fapt colonii de bacterii si microorganisme ce pot contamina fito-cultura. Chiar si in concentratie mare, nediluata in apa sarata, exista acest risc, dar este mult mai mic. Ea vine sterilizata (filtrata pe 0.2 um, vezi modul de preparare) si daca o manipulezi corect, poate ramane asa. Mai ar fi posibilitatea sa filtram steril toata apa sarata in care am adaugat fertilizantul, dar e munca naibii, va povestesc daca vreti. Asta trebuie lamurit.

- nu as face solutia de apa sarata mai mare de 1.019. Cam asta e salinitatea pe care o recomanda toti pentru fito dar si pentru zoo. Daca tot ne punem problema sa scoatem apa din bazin pentru mentinerea bilantului de sare, putem calcula usor cata sare intra pentru ca sa stim cam ce volum trebuie scos. Dar aici voi face doua experimente:

1. Voi incerca sa folosesc chiar apa din bazin pentru a o adauga in reactorul de fito. Da, stiu, am citit zeci de articole, unde te sfatuieste clar sa nu folosesti apa din acvariu din cauza riscului enorm de contaminare si crash al culturilor. Marturisesc rusinat ca de zgarcit am folosit apa de la schimburile din bazin si nu am avut mari crash-uri. Nu recomand, evident la nimenea, dar am sa incerc. In acest caz, balansul de sare ar fi constant, deci ne doare undeva de a mai scoate apa din acvariu. Putem sa ne imaginam chiar si o dilutie cu apa de osmoza ca sa mentinem un 1.019 in toate cele 3 reactoare.

2. Mergem pe varianta recomandata de adaugare a solutiei curate de apa sarata de 1.019 si corectam salinitatea la schimburile saptamanale de apa. Dupa cate stiti, metoda Bailling simplificata elimina necesitatea scoaterii de apa dupa aditii, bazand-se pe faptul ca salinitatea poate fi corectata la schimburile regulate de apa. Ma obsedeaza rau ideea de a mai scoate apa din bazin si de a o pune unde? mai fac un vas de colectare si pentru asta? sau trag o scurgere la baie? Poate reusesc sa o elimin.

- as renunta complet la Artemie. In primul nanochloropsis, in al doilea rotiferi in al treilea copepozi. Oricum daca vrei artemie, iti recomand 4 compartimente. Nu as amesteca voit nicodata colturile de roti si cope. Hrana normala a copepozilor, pe langa fitoplancton sunt tada!!! ROTIFERII. Din proprie experienta va spun ca o cultura de rotiferi contaminata din gresala cu copepozi va deveni in scurt timp o cultura de copepozi . Asa ca mai degraba, atat cultura de rotiferi cat si cea de copepozi as alimenta-o separat cu fito si as arunca-o separat in bazin. Ne gandim!

- oricum toate culturile ar fi indicat sa se verse in refugiul cu chaetomorpha daca exista sau ceva asemanator. Nu doar fito si rotiferii + copepozii sunt importanti. Daca hraniti intai refugiul, o sa observati foarte curand o explozie de amfipozi si miside in acest bazin, care, impreuna cu cei de mai sus vor constitui un cocktail yummmmy pentru recif.

Pareri?

Dragos in octombrie ajunsesem la o noua varianta, cu 4 reactoare diferite pe o instalatie, vezi mai jos:

kirucd wrote:Am mai citit, m-am mai documentat, si am ajuns la o varianta putin diferita de cea de la care am plecat.

Iata noua varianta:

Reactoare sistem hranire - 2 seturi

- 2 recipiente apa - diametru 100mm, h 1000mm ~ 6 litri util
- 2 reactoare phytoplankton - diametru 150mm, h 300mm ~ 3,75 litri util
- 2 reactoare rotiferi - diametru 150 mm, h 225mm ~ 2,25 litri util
- 2 reactoare zooplankton - diametru 150 mm, h 225mm ~ 2,25 litri util
- 2 reactoare artemia - diametru 150 mm, h 225mm ~ 2,25 litri util

Pozitionarea este urmatoarea: 
- reactoarele de phytoplankton sint separate de celelalte
- reactorele de rotiferi sint pozitionate peste reactorele de zooplankton
- reactoarele de zooplankton sint pozitionate peste reactoarele de artemia

1 pompa peristaltica cu 4 capete, doua pentru completare cu apa cu fertilizant 
pentru phytoplankton, 2 pentru alimentarea cu phytoplankton a reactoarelor de rotiferi. 

1 pompa peristaltica cu 1 cap pentru scoaterea apei din sump, echivalent cu apa 
introdusa. Apa folosita va avea o salinitate identica cu cea din acvariu, 1025-1026. 

Pentru fiecare set de reactoare ciclul va fi urmatorul: 
- 300 ml apa cu fertilizant se dozeaza in reactorul de phytoplankton
- 300 ml de phytoplankton se dozeaza in reactorul de rotiferi
- 300 ml de amestec din reactorul de rotiferi curg in reactorul de 
zooplankton prin principiul sifonului 
- 300 ml de amestec din reactorul de zooplankton curg in reactorul de 
artemia prin principiul sifonului, iar in reactorul de artemia se dozeaza 
cu un hranitor automat oua de artemia, imediat dupa recoltare

- 1 ciclu per 24 de ore pentru fiecare set de reactoare, cu un volum de 
aproximativ 300 ml de lichid adaugate in sistem pe fiecare ciclu
- 1 ciclu ziua, 1 ciclu noaptea
- apa cu fertilizant pentru phytoplankton se va adauga imediat dupa ce 
s-a facut recoltarea, cantitatea de 300 ml de apa se va adauga in 6 doze egale
pe parcursul a 24 ore, programul de lumina pentru reactoarele de phytoplankton
fiind 1 ora lumina/1 ora intuneric
- phytoplanktonul se va adauga la cultura de rotiferi in 6 doze egale totalizand 
300 ml pe parcursul a 24 ore, fiecare doza la distanta de 4 ore fata de dozarea
cu fertilizanti pentru phytoplankton 

Asa cum spui si tu rotiferii si copepodele trebuie sa stea separat

Ce nu stiam era chestia cu amestecul de apa sarata cu solutie Guillard f/2. Dar putem sa o
dozam separat, nu e asta o problema.

Apoi eu ma gandisem sa vars din ultimul reactor prin sifon direct in display, toate reactoarele
vor sta undeva deasupra displayului, am aceasta posibilitate. Dar pot sa fac doua circuite,
cate unul pentru fiecare instalatie, unul se varsa in display iar celalalt in refugiu.

Toate reactoarele vor avea sifonul din teava curbata, asa cum spui si tu e cel mai simplu.

Artemiile ma gandeam sa le pastrez si sa fac dozare cu un dozator normal de hranire odata pe zi.
Nu stiu insa ce se intampla cu cojile de la oualele de artemia, asta e o problema la care deocamdata
nu i-am gasit rezolvare.

In ceea ce priveste problema cu salinitatea cred ca nu e o mare problema, adaugarea zilnic a 300 de ml
cu o salinitate diferita inseamna 3 litri in 10 zile, la bazinul meu de 600 de litri nu cred ca este o variatie
foarte mare de salinitate. Salinitatea va fi corectata la schimbul de apa, pe care eu il fac aproximativ la
1 saptamana - 10 zile. La mine este mai simplu sa scot apa din bazin 300 de ml de fiecare data cand
reactoarele varsa in acvariu, dar la 300 de ml pe zi nu cred ca va creste foarte mult salinitatea nici
daca nu scot apa. Aici ramane de testat si facut niste calcule. Practic salinitatea in 10 zile poate sa
urce cu cat daca eu adaug 3 litri cu salinitate de 1.019 la 600 de litri cu salinitate de 1.026? Din calculele
mele aproximativ 100 de grame de sare la 600 de litri imi ridica salinitatea de la 1.026 la 1.0261, adica
insignifiant, iar pentru 3 litri ca sa obtii o salinitate de 1.019 e nevoie de mai putin de 100 de grame.
Deci cred ca e ok sa nu scot apa cand hranesc din reactoare si sa reglez salinitatea la schimbul regulat
de apa.

Si eu as merge pe apa sarata proaspata, nu scoasa din bazin. La mine cel putin va fi mai simplu asa,
reactoarele vor fi undeva deasupra displayului intr-un hol de langa livingul unde este acvariul.

Saptamana viitoare sint plecat, dar cand ma intorc trec pe la tine sa facem niste schite si sa dam drumul
la executie

O zi buna,
Dragos

Salut Dragos,

Ceva noutati? Sunt de luni bune cu ochii pe topic

Vali

Inca nu, trebuie sa imi fac timp in weekend sa ajung la Benu sa definitivez schema.
Reactoarele pot sa le fac si maine, important e sa ajung o concluzie in privinta schemei
aplicate. Si cum Benu are experienta mult mai multa ca mine am nevoie de sfatul lui

Oricum acum sint ceva mai bine pregatit pentru o asemenea experienta Am un skimmer
supradimensionat bine si 3 variante de denitrificare care lucreaza simultan, biopeleti (voi
modifica reactorul pe care il am cat de curand), reactor la picatura cu denitrate si ATS.
Iar pe partea de fosfati folosesc si Phosguard bagat in ciorap si reactor cu PO4x4.

Va tin la curent dupa ce ajung la o concluzie impreuna cu Benu

O seara placuta,
Dragos

Tot un sistem de hranire continua am si eu in vedere.
As vrea sa te intreb ce parere ai de urmatoarele aspecte:

1. Mentinerea pH-ului - pot sa confirm din proprie experienta ca la hranire intensiva, pH-ul scade vertiginos chiar si in timpul zilei - probabil datorita intensificarii metabolismului bacteriilor nitrificatoare. Eu compensez cand e cazul cu Kalkwasser "strong".
2. Schimburi de apa: hranirea intensiva este de regula asociata si cu o crestere a frecventei si volumului de apa schimbat - se pare ca filtrele "traditionale" nu elimina chiar toti compusii organici/anorganici rezultati din descompunerea hranei neutilizate.
3. In legatura cu 2., unii acvaristi recomanda injectia continua de ozon in reactor dedicat, tocmai pentru a ajuta descompunerea si eliminarea toxinelor.

Referinta - si visul - meu este fostul sistem NPS al lui Mike Cao :
http://reefkeeping.com/joomla/index.php/current-issue/article/86-tank-of-the-month
http://www.advancedaquarist.com/2011/1/aquarium

dar fara a renunta la SPS.


Vali

vm70 wrote:...

1. Mentinerea pH-ului - pot sa confirm din proprie experienta ca la hranire intensiva, pH-ul scade vertiginos chiar si in timpul zilei - probabil datorita intensificarii metabolismului bacteriilor nitrificatoare. Eu compensez cand e cazul cu Kalkwasser "strong"....

CO2 scrubber ... adica, topicul asta: http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/24206.page

@koala

Intre timp am citit si topic-ul de scrubber
Insa eu inteleg ca acela doar filtreaza CO2-ul care intra in sistem, nu si cel care e produs intern.
Apoi(doar o presupunere), s-ar putea sa se mai genereze si alti acizi in afara de CO2, care nu se elimina prin simpla aerare a apei.

Vali

Vali problemele ridicate de tine sint reale si de asta vreau sa am o discutie cu Benu.
pH-ul nu cred ca va scade atat de mult, skimmerul meu este mult supradimensionat
si automat cantitatea de aer care trece prin skimmer este mult mai mare. Ozon am si
eu dar am oprit aditia in urma cu peste o luna, ca sa vad daca e vreo diferenta. Inca nu
pot sa iti spun exact. De hranit eu si acum hranesc intensiv, asa am facut tot timpul.

Totusi nu vorbim despre un sistem NPS, eu incerc un sistem cu tot felul de corali unde
hrana sa vina in "valuri" de 2-3 ori pe zi. Ma bazez destul de mult pe skimmer sa ma ajute
sa echilibrez nutrientii din bazin. Practic skimmerul va fi oprit pentru aproximativ o ora si
jumatate atunci cand aditionez "supa" nutritionala in bazin.

Diferenta intre sistemul NPS de care vorbesti tu si ceea ce vreau eu sa fac este una esentiala:
"supa" mea va contine mancare "vie", fitoplancton, rotiferi, zooplancton, toate vor fi din
culturi "live" si teoretic incerc sa produc un ecosistem inchis unde papica este vie. Abordarea
este putin diferita. In cazul meu papica vie nu ar trebui sa se transforme in nutrienti decat daca
este consumata, o parte din ea probabil va fi skkimata, o parte consumata, iar cealalalta parte e
posibil sa ramana in display ca si vietati. Ramane de vazut.

O zi buna,
Dragos

@Dragos,

In mod clar sistemul bazat pe hrana vie este mult superior(de-asta am si ciulit urechea .

Referitor la ozon, ai dozat in reactor? Daca da, ce model?

Asta arata foarte bine si pare sa rezolve toate problemele asociate ozonului:
http://www.reefoctopus.com/product_detail.aspx?ProductsCateID=79&CateID=34&CurrCateID=59

insa e aproape $400 la sursa in Shenzhen.

Vali

Ozonul l-am dozat in skimmer, nu am reactor separat pentru ozon. Si nu am avut
nicio problema. Am dozat timp de 2 ani.

O seara placuta,
Dragos